Decizia CCR nr. 199/2018Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, întrucât consideră că dispozițiile art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 aduc atingere art. 16, art. 21, art. 44 și art. 45 din Constituție. În acest sens, invocă situația în care fapta unui salariat, constând în însușirea bunurilor unei societăți la care este angajat, creează din perspectiva raporturilor juridice două tipuri de conflicte: un conflict de dreptul muncii și un conflict de drept penal. De regulă, datorită celerității care caracterizează conflictele de muncă, acestea se soluționează înaintea cauzelor penale, uneori chiar înaintea punerii în mișcare a urmăririi penale sau a trimiterii în judecată. În cadrul urmării penale, atunci când se dispune, conform dispozițiilor art. 77 și art. 305 alin. (3) din Codul de procedură penală, continuarea urmării penale, dispozițiile legale folosesc noțiunea de „bănuială rezonabilă“. Există deci, după această etapă, o bănuială rezonabilă că fapta penală există și a fost săvârșită de persoana respectivă. Derularea, în schimb, a litigiului de muncă împotriva deciziei de concediere, prin aplicarea dispozițiilor art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003, conduce la situația absurdă în care angajatorul prejudiciat prin fapta penală a salariatului este obligat să plătească despăgubiri acestuia, în condițiile în care, din perspectiva raporturilor de drept penal, angajatorul este parte vătămată. Posibilitatea de ași recupera prejudiciul este ignorată total. Această situație este valabilă și în situația în care anularea deciziei de concediere se face doar pentru cerințele de formă. Se ajunge astfel la situația în care protecția salariatului împotriva unor erori formale de redactare a deciziei de concediere să prevaleze asupra dreptului angajatorului care a fost păgubit prin fapta penală a salariatului. Prin urmare, consideră că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care permit instanțelor să se pronunțe asupra despăgubirilor și reintegrării înainte de soluționarea dosarului penal. Pe de altă parte, dacă se interpretează că este posibilă reintegrarea, atunci trebuie să se recunoască și dreptul angajatorului de suspendare retroactivă a contractului individual de muncă și a plății despăgubirilor de la un anumit moment, fie că este cel al începerii urmării penale sau al trimiterii în judecată. ...