Decizia ÎCCJ nr. 83/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 28. Curțile de apel au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost identificată jurisprudență relevantă cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării. Curtea de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal și tribunalele București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Ilfov, Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Iași și Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au transmis puncte de vedere teoretice asupra acestor chestiuni. ... + Prima problemă de drept supusă dezlegării 29. Într-o orientare teoretică majoritară, nesusținută de practică judiciară, s-a apreciat că, prin raportare la principiile egalității și nediscriminării, reglementate de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și la dispozițiile art. 10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.380/2009, conform cărora unitățile teritoriale din cadrul ANRSPS nu au personalitate juridică, dispozițiile anexei nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, capitolul I, pct. A - Salarizarea funcționarilor publici, pct. I - Salarii pentru administrația publică centrală din Legea-cadru nr. 153/2017 nu pot fi aplicate la nivelul unităților teritoriale subordonate/structurilor teritoriale pentru probleme speciale din cadrul ANRSPS, în sensul stabilirii nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul acestor structuri la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcție similară din cadrul aparatului propriu al ANRSPS. ... 30. Această orientare teoretică se regăsește la nivelul următoarelor instanțe: Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal și tribunalele București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Ilfov și Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. ... 31. În susținerea acestei orientări teoretice s-a arătat că din interpretarea sistematică a dispozițiilor anexei nr. VIII, capitolul I, lit. A, pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017 și pct. II din aceeași anexă rezultă că, în vreme ce funcțiile publice de stat sunt cele stabilite și avizate la nivelul instituțiilor și autorităților centrale, funcțiile publice teritoriale sunt acelea stabilite și avizate potrivit legii din cadrul serviciilor publice deconcentrate, așadar, din cadrul structurilor teritoriale ale organelor administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale. ... 32. Această interpretare este susținută și de prevederile cu privire la noțiunea de „structură teritorială/subordonată“ ale Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 82/1992“), și ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2020 privind trecerea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Guvernului și în coordonarea Secretariatului General al Guvernului și pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 31/2021, cu modificările ulterioare („Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2020“). ... 33. Cu toate că, potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.380/2009, ANRSPS este organ de specialitate al administrației publice centrale, iar, ca urmare a adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2020, se află în prezent în subordinea Guvernului și în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, funcțiile publice îndeplinite în cadrul unei unități teritoriale trebuie socotite a fi funcții teritoriale, chiar dacă acestea nu au fost denumite expressis verbis servicii publice deconcentrate ale organului de specialitate [art. 5 lit. u) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare („Codul administrativ“)]. ... 34. Au fost invocate, deopotrivă, principiul ierarhizării sistemului de salarizare atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, prevăzut de art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și dispozițiile art. 385 din Codul administrativ, arătându-se că salarizarea este diferită în raport cu nivelul de exercitare a funcției publice, iar diferențele, fiind prevăzute de lege, sunt justificate în mod obiectiv. ... 35. Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal a precizat și faptul că la salariul de bază stabilit la nivel maxim aflat în plată pentru o funcție similară din cadrul aparatului propriu al ANRSPS nu se pot adăuga majorările de 7,5% și de 12,5% prevăzute de art. 19 și 23 dinanexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 36. Într-o orientare teoretică unică, nesusținută de practică judiciară, regăsită la nivelul Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, s-a apreciat că, prin raportare la principiile egalității și nediscriminării, reglementate de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și la dispozițiile art. 10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.380/2009, salarizarea la nivelul unităților teritoriale subordonate/structurilor teritoriale pentru probleme speciale din cadrul ANRSPS se face la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcție similară din cadrul aparatului propriu al ANRSPS, iar la salariul de bază astfel stabilit se adaugă majorările de 7,5% și de 12,5% prevăzute de art. 19 și 23 dinanexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. ... + Cea de-a doua problemă de drept supusă dezlegării 37. Instanțele naționale care au transmis puncte de vedere (paragraful 31 de mai sus) au exprimat opinia unanimă, nesusținută de practică judiciară, în sensul că personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, care ocupă o funcție cu acces la informații clasificate din clasa secret de stat și care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, nu mai poate beneficia de sporul de acces la informații clasificate din clasa secret de stat prevăzut de art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, acordarea acestuia fiind supusă plafonării instituite prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023. ... 38. În susținerea acestei opinii teoretice au fost invocate prevederile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare („Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018“), art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare („Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020“), art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată prin Legea nr. 274/2022 („Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020“), art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare („Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021“), art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, arătându-se că sporurile, indemnizațiile, primele și celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice au fost limitate/blocate succesiv la nivelul anilor anteriori, începând cu decembrie 2018. ... 39. S-a argumentat, deopotrivă, că sunt aplicabile, mutatis mutandis, considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 24 decembrie 2024. ... 40. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice. ... 41. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...