Decizia CCR nr. 45/2018Punctul II

II. A. Potrivit dispozițiilor Legii nr. 303/2004 în vigoare la acest moment: 1. Numirea judecătorilor și procurorilor este reglementată în capitolul III al Legii, mai exact în art. 31 alin. (1) cu următorul cuprins: „Judecătorii și procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiți de Președintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.“; ... 2. Dreptul Președintelui statului de a refuza numirea judecătorilor și procurorilor care au promovat examenul de capacitate este reglementat în art. 31 alin. (3) și (4) cu următorul cuprins: – alin. (3) „Președintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. (1) . Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii“. ... – alin. (4) „În situația în care Consiliul Superior al Magistraturii susține propunerea inițială, are obligația să motiveze opțiunea și să o comunice de îndată Președintelui României“. ... ... 3. Numirea președintelui, a vicepreședinților și a președinților de secții de la ICCJ este reglementată în capitolul V (intitulat Promovarea judecătorilor și procurorilor și numirea în funcțiile de conducere), secțiunea 3 (intitulată Promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și numirea în funcțiile de conducere din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetului Național Anticorupție), mai exact în art. 53 alin. (1) , cu următorul cuprins: „Președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Președintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani.“; ... 4. Dreptul Președintelui statului de a refuza numirea în funcțiile de conducere de la ICCJ, menționate la punctul 3, este reglementat în art. 53 alin. (2) , cu următorul cuprins: „Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat aducând la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.“; ... 5. Dreptul Președintelui statului de a refuza numirile în funcțiile de conducere de rang înalt de la nivelul PICCJ, DNA și DIICOT este reglementat în art. 54 alin. (3) , cu următorul cuprins: „Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) , aducând la cunoștința publicului motivele refuzului“. ... ... B. Prin Legea de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 (lege supusă controlului de constituționalitate în prezenta cauză) - cu privire la numirea judecătorilor și procurorilor, numirea în funcțiile de conducere de la nivelul ICCJ, PICCJ, DNA și DIICOT, precum și cu privire la dreptul Președintelui statului de a refuza numirea judecătorilor și procurorilor și, totodată, de a refuza numirile în funcțiile de conducere de rang înalt de la nivelul ICCJ, PICCJ, DNA și DIICOT - au fost operate, fie abrogări, fie modificări ale prevederilor legale în vigoare, prin dispozițiile art. I pct. 44, pct. 87 și pct. 88, după cum urmează: Articolul I pct 44. La articolul 31, alin. (3) și alin (4) se abrogă. Articolul I pct 87. Articolul 53 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 53 (1) Președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani. (2) Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) . .................................................................................................. (7) Revocarea din funcție a președintelui și a vicepreședintelui ICCJ se face de către Președintele României, la propunerea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător. (8) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (9) Președinții de secții ai ICCJ sunt numiți de către Secția pentru judecători a CSM, la propunerea președintelui ICCJ dintre judecătorii ICCJ care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani. (10) Revocarea din funcția președinților de secții ai ICCJ se face de către CSM - Secția pentru judecători, care se poate sesiza din oficiu sau la cererea președintelui ICCJ, a unei treimi din numărul membrilor ori a adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător. Articolul I pct 88. La articolul 54, alineatele (1) , (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 54 (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestuia sunt numiți de Președintele României, la propunerea Ministrului Justiției, cu avizul Secției pentru procurori a CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. .............................................................................................. (3) Președintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) , aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. (4) Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al PICCJ ori a procurorului general al DNA ori DIICOT, cu avizul Secției pentru procurori a CSM, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător. ... ...