Decizia CCR nr. 810/2017Punctul 12

12. În motivarea excepției de neconstituționalitate, în Dosarul Curții nr. 197D/2017, autorul invocă Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, arătând că aceasta nu este aplicabilă persoanelor condamnate în primă instanță pentru o infracțiune de serviciu comisă din culpă, invocarea, prin analogie, a considerentelor deciziei menționate fiind prohibită în dreptul substanțial penal. Arată că decizia citată anterior vizează o situație identică, raportată la o infracțiune de serviciu, de rezultat, care are ca formă de vinovăție intenția, motiv pentru care sintagma „îndeplinirea ei defectuoasă“ nu poate fi interpretată diferit în cazul infracțiunii similare comise din culpă. Totodată, susține că neclaritatea este prezentă și în textul art. 269 din Codul penal care, deși preia art. 264 din vechiul Cod penal, are denumirea marginală diferită, face vorbire despre „făptuitor“, o noțiune ambiguă care nu poate fi în relație cu activitățile incriminate prin care se realizează elementul material al favorizării și care pot fi desfășurate doar față de un suspect, inculpat sau o persoană condamnată. Susține, de asemenea, că norma penală criticată aduce atingere și prezumției de nevinovăție, ori de câte ori tragerea la răspundere a favorizatorului se face înaintea autorului infracțiunii, stabilirea pedepsei pentru favorizare prin raportare la pedeapsa prevăzută de lege pentru autor determinând situația în care judecătorul este ținut de încadrarea juridică făcută de organul de urmărire penală într-un alt dosar. În același fel, în Dosarul Curții nr. 1.753D/2017, autorul excepției arată că atât denumirea marginală, cât și norma de incriminare folosesc noțiunea de „făptuitor“, care nu este definită în titlul X al noului Cod penal. Reține că denumirea de „faptă“ se regăsește în numeroase texte ale Codului penal - art. 46, art. 47, art. 48 ș.a. - și s-ar putea deduce că „făptuitor“ este cel care a săvârșit o asemenea „faptă“, însă Codul de procedură penală contrazice această posibilă legătură logică, având în vedere că, în conformitate cu dispozițiile art. 104 din Codul de procedură penală, în cursul procesului penal, în condițiile prevăzute de lege, pot fi audiate următoarele persoane: suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente, martorii și experții. Observă că „făptuitorul“ nu figurează printre persoanele enumerate, fiind o entitate necunoscută de legea procesual penală. În aceste condiții, susține că nu se justifică reglementarea infracțiunii de favorizare a făptuitorului. ...