Decizia ÎCCJ nr. 26/2025 (HP)Punctul VIII

VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, raportul întocmit de judecătorul-raportor, opiniile formulate de specialiștii din cadrul facultăților de drept și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: VIII.1. Dispoziții relevante + Codul penal + Articolul 107 Scopul măsurilor de siguranță (1) Măsurile de siguranță au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală. (2) Măsurile de siguranță se iau față de persoana care a comis o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată. (3) Măsurile de siguranță se pot lua și în situația în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă. + Articolul 112 Confiscarea specială (1) Sunt supuse confiscării speciale: a) bunurile produse prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală; ... b) bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor; ... c) bunurile folosite, imediat după săvârșirea faptei, pentru a asigura scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului ori a produsului obținut, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor; ... d) bunurile care au fost date pentru a determina săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală sau pentru a răsplăti pe făptuitor; ... e) bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia; ... f) bunurile a căror deținere este interzisă de legea penală. ... + Articolul 351 Camăta Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. ... VIII.2. Cu privire la admisibilitatea sesizării 32. Reglementând condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a stabilit în art. 475 din Codul de procedură penală posibilitatea anumitor instanțe, inclusiv a curții de apel, învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, care constată, în cursul judecății, existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei și asupra căreia instanța supremă nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu respectivei probleme de drept. ... 33. Ca atare, pentru a fi admisibilă o asemenea sesizare trebuie îndeplinite cumulativ mai multe cerințe, respectiv existența unei cauze aflate în curs de judecată în ultimul grad de jurisdicție pe rolul uneia dintre instanțele prevăzute expres de articolul anterior menționat, soluționarea pe fond a acelei cauze să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, iar problema de drept să nu fi fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismele legale ce asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești sau să nu facă în prezent obiectul unui recurs în interesul legii. ... 34. Totodată, din economia dispozițiilor legale invocate reiese că admisibilitatea sesizării este condiționată, în mod esențial, de existența unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 35. În speță, se constată că este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, de vreme ce Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie este învestită cu soluționarea unei cauze în ultimă instanță. ... 36. De asemenea, chestiunea de drept ce formează obiectul întrebării cu care a fost sesizată instanța supremă nu a primit încă o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, așa cum rezultă din cuprinsul Adresei nr. 11.138/3318/III-5/2023 din 14 decembrie 2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 37. Cu privire la condiția existenței unei legături între chestiunea de drept supusă interpretării și soluționarea pe fond a cauzei, în doctrină s-a evidențiat că aceasta este îndeplinită ori de câte ori interdependența procedurilor specifice cauzei influențează într-o măsură soluționarea fondului, soluția dată acțiunii penale sau civile în procesul penal. În speță se constată că este îndeplinită condiția ca de chestiunea de drept să depindă soluționarea cauzei în ultimă instanță, deoarece măsura de siguranță a confiscării speciale reprezintă o chestiune complementară asupra căreia instanța de apel are obligația să se pronunțe în conformitate cu dispozițiile art. 422 din Codul de procedură penală, întregind soluționarea laturii penale a cauzei. În consecință, se constată îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a sesizării. ... ... VIII.3. Cu privire la fondul sesizării 38. Dezlegarea prezentei probleme de drept impune o analiză diacronică a modului de reglementare a infracțiunii de camătă, precum și a incidenței sancțiunii confiscării speciale în legătură cu aceasta. Infracțiunea de camătă a fost reglementată în Codul penal din 1969 la art. 295 lit. d) , având denumirea de „speculă“, fiind ulterior abrogată prin Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014, în prezent abrogată). Fapta a fost din nou incriminată prin Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011). ... 39. Potrivit art. 2 din Legea nr. 216/2011, „În înțelesul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarea semnificație: a) camătă - dobândă pe care o ia cămătarul pentru sumele date cu împrumut; b) cămătar - persoană fizică ce dă împrumuturi bănești în schimbul unei camete.“ Art. 3 din Legea nr. 216/2011 prevedea că „(1) Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. (2) Sumele de bani obținute prin săvârșirea infracțiunii prevăzute la alin. (1) se confiscă.“ ... 40. Legea nr. 216/2011 a reglementat activitatea de cămătărie până la intrarea în vigoare, la 1 februarie 2014, a Codului penal, astfel cum rezultă și din art. 4 din cuprinsul acesteia. Cu toate acestea, definiția noțiunii de „camătă“ a rămas valabilă și ulterior acestei date. Astfel, art. 351 din Codul penal a preluat reglementarea conținută în art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2011. În schimb, dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 216/2011 nu au mai fost preluate, întrucât s-ar fi suprapus cu norma generală - art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal. ... 41. Astfel, art. 351 din Codul penal nu sancționează, în realitate, nici darea de bani, nici darea de bani cu dobândă, nici darea de bani cu dobândă ca îndeletnicire și nici măcar darea de bani (ca îndeletnicire) efectuată de o persoană neautorizată (aceasta putând fi legală, de pildă, în ipoteza în care o persoană decide să facă acte de caritate împrumutând mai mulți cunoscuți, fără să perceapă vreo dobândă). Așadar, socialmente periculos nu este darea de bani chiar în contextul prevăzut de textul de lege (ca îndeletnicire, de o persoană neautorizată), ci stabilirea dobânzii. Din acest motiv, elementul material constă în stabilirea de dobândă cu ocazia dării de bani, ca îndeletnicire, de o persoană neautorizată. Or, dacă infracțiunea se numește „camătă“ (camăta exprimând dobânda), iar definiția conținută în art. 2 lit. a) din Legea nr. 216/2011 pune accentul pe dobândă, iar nu pe darea efectivă de bani, înseamnă că ceea ce legiuitorul interzice este stabilirea dobânzii, nu darea de bani. ... 42. Pentru consumarea infracțiunii nu este necesar, însă, ca dobânda să fie încasată (percepută), fapta fiind tipică din momentul încheierii mai multor contracte de împrumut - care arată îndeletnicirea - în care părțile se înțeleg cu privire la perceperea unei dobânzi. ... 43. În cazul împrumutului de bani (împrumut de consumație potrivit Codului civil), prin încheierea valabilă a contractului, împrumutatul devine proprietarul bunului și suportă riscul pieirii acestuia, potrivit art. 2.160 din Codul civil. Restituirea sumei împrumutate semnifică, de fapt, plata unei sume de bani având aceeași valoare, banii fiind bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor. Prin urmare, nu poate fi niciodată vorba de confiscarea sumei de bani remise și restituite, pentru că ea nu este chiar bunul folosit la comiterea faptei prevăzute de legea penală. ... 44. Fără darea unei sume de bani cu dobândă (ca îndeletnicire), infracțiunea de camătă nu se poate săvârși. În aceste condiții, suma de bani dată este una indispensabilă pentru săvârșirea infracțiunii, neexistând modalități alternative de comitere. Or, simpla deținere a unei sume de bani nu prezintă, prin ea însăși, o stare de pericol pentru societate și nu dă naștere posibilității săvârșirii de fapte prevăzute de legea penală, nici chiar atunci când autorul are în antecedente comiterea unei infracțiuni de camătă, cu excepția situației în care suma de bani este provenită din dobânzi obținute anterior în cadrul unor operațiuni cămătărești. Această concluzie se impune deoarece ceea ce este socialmente periculos este stabilirea dobânzii atunci când sunt împrumutate sume de bani ca îndeletnicire de către persoane neautorizate. ... 45. Prin urmare, în situația în care are loc darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, obiectul confiscării speciale îl poate face exclusiv suma de bani reprezentând dobânda stabilită prin săvârșirea infracțiunii de camătă, în temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal. ... 46. Nu va putea face obiectul confiscării speciale în baza art. 112 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Codul penal suma de bani dată cu dobândă, ca îndeletnicire. Bunul folosit la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală presupune ca acesta să fi înlesnit făptuitorului săvârșirea faptei, să îi fi servit făptuitorului la săvârșirea elementului material prevăzut de norma incriminatoare. ... 47. Însă, sumele de bani date cu împrumut nu au atributul de a înlesni săvârșirea infracțiunii de camătă și nici de a servi la comiterea infracțiunii deoarece sunt indispensabile pentru împrumutul de consumație, ce este reglementat de Codul civil, iar actele ilicit penale rezidă în stabilirea dobânzii (de o persoană neautorizată ce acordă împrumuturi ca îndeletnicire), infracțiunea prevăzută de art. 351 din Codul penal fiind prin natura sa juridică o infracțiune de pericol. ... 48. Totuși, atunci când din probele administrate rezultă că suma împrumutată a fost obținută anterior din dobânda percepută ca urmare a comiterii unei infracțiuni de camătă, se va putea dispune și confiscarea sumei împrumutate, dar în temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal și nu cel prevăzut de art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal. ... 49. În continuare, parchetul poate proba întrunirea condițiilor prevăzute de art. 112^1 din Codul penal cu privire la sumele de bani împrumutate, cu privire la care nu se poate stabili dincolo de orice îndoială rezonabilă că provin din sume obținute anterior cu titlul de dobândă. Ca urmare a modificărilor aduse dispozițiilor art. 112^1 alin. (2) din Codul penal prin care s-a eliminat enumerarea limitativă a anumitor categorii de infracțiuni, menținându-se doar cea privind necesitatea ca limita superioară a pedepsei să fie de 4 ani sau mai mare, confiscarea extinsă va fi aplicabilă și infracțiunii de camătă, bineînțeles, dacă sunt întrunite și celelalte condiții privind luarea măsurii. ... 50. În aceste condiții trebuie apreciat că în cazul infracțiunii de camătă, incriminată de art. 351 din Codul penal, confiscarea specială poartă doar asupra dobânzii obținute prin săvârșirea infracțiunii, inclusiv când aceasta este cuprinsă în sumele ulterior împrumutate, și se dispune conform art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal. ... ... ...