Decizia CCR nr. 691/2017Punctul 4

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Se susține că dispozițiile legale criticate reglementează o procedură subsidiară, prevăzută pentru ipoteza în care toate demersurile făcute de organele judiciare pentru îndeplinirea unei proceduri de citare eșuează, neputând fi identificate, prin niciunul dintre mijloacele aflate la dispoziția lor, domiciliul sau locul de muncă al destinatarului, respectiv pentru situația în care destinatarul refuză primirea citației. Se arată că ceea ce se afișează este o încunoștințare, și nu citația, aceasta din urmă înmânându-se în plic închis, la împlinirea termenului prevăzut în cuprinsul înștiințării, citația fiind considerată comunicată. Cu privire la ipoteza în care, în procedura de cameră preliminară, nu sunt invocate cereri sau excepții, se susține că textul criticat prevede pronunțarea încheierii corespunzătoare, fără citarea părților și în lipsa procurorului, întrucât nu există aspecte juridice care să poată fi dezbătute. Se mai susține că, potrivit art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, destinatarul normei are dreptul să formuleze contestație împotriva acestei încheieri, prin care să evoce, inclusiv, lipsa procedurii de citare. Se conchide că dispozițiile legale criticate oferă suficient de multe garanții, nefiind încălcate dispozițiile constituționale invocate de autoarea excepției. ...