Decizia ÎCCJ nr. 24/2025 (RIL)Punctul V

V. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 29. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat punctul său de vedere, în sensul că sesizarea este admisibilă și că prima orientare jurisprudențială este în acord cu litera și spiritul legii, pentru argumentele ce vor fi redate, în sinteză, în cele ce urmează. ... 30. Din întreaga economie a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 și în special din conținutul dispozițiilor art. 1, art. 2 alin. (1) lit. i) - k) și m) din actul normativ menționat rezultă că sumele stabilite ca urmare a neregulilor constatate în legătură cu obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau publice naționale aferente acestora sunt calificate ope legis ca reprezentând „creanțe bugetare“. ... 31. Pe de altă parte, s-a susținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 constituie o lege specială față de prevederile Codului de procedură fiscală (legea generală), aplicabilă cu prioritate în virtutea adagiului specialia generalibus derogant, în privința activităților de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire și de recuperare a creanțelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora (Decizia Curții Constituționale nr. 383 din 4 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 din 5 octombrie 2023), iar, potrivit definiției legale de la art. 2 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, creanțele bugetare rezultate din activitățile sus-menționate nu reprezintă impozite/taxe/contribuții obligatorii prin care cetățenii sunt îndatorați să contribuie la cheltuielile publice (Decizia Curții Constituționale nr. 779 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 13 februarie 2020, paragraful 15). Deopotrivă, instituirea unor majorări de întârziere pentru neachitarea în termenul legal a obligațiilor bugetare nu intră în sfera sistemului legal de impuneri, ci în aceea a răspunderii juridice pentru neîndeplinirea îndatoririlor prevăzute de lege (Decizia Curții Constituționale nr. 779 din 28 noiembrie 2019, paragraful 16). ... 32. Considerentele anterior redate rezultă inclusiv din examinarea comparativă a definițiilor legale redate în cuprinsul art. 1 pct. 7 - 9 („creanțe bugetare“ principale și accesorii) și art. 1 pct. 10 - 12 și pct. 27 - 29 („creanțe și obligații fiscale“ principale și accesorii) din Legea nr. 207/2015 și din economia art. 2 alin. (1) - (4) din același act normativ. ... 33. Concluzia care se desprinde din analiza acestor definiții legale este aceea că raportul dintre „creanțele bugetare“ și „creanțele fiscale“ este acela dintre întreg-parte sau gen-specie. În timp ce „creanța bugetară“ include orice sumă care este datorată bugetului general consolidat, „creanța fiscală“ reprezintă obligația de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale obligatorii, precum și obligația organului fiscal de a restitui sumele încasate fără a fi datorate și de a rambursa sumele cuvenite, în situațiile și condițiile prevăzute de lege. ... 34. Astfel, Codul de procedură fiscală reprezintă dreptul comun pentru administrarea creanțelor fiscale, precum și pentru celelalte creanțe bugetare pe care legea specială le asimilează creanțelor fiscale [art. 2 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură fiscală]. Or, creanțele bugetare rezultate din nereguli constatate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 nu sunt asimilate ope legis creanțelor fiscale, în cuprinsul acestui act normativ cu caracter special neregăsindu-se nicio declarație legală de asimilare a acestora creanțelor fiscale. În plus, aceste creanțe bugetare nu rezultă din contracte de concesiune, de arendă sau de exploatare enumerate în cuprinsul art. 2 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură fiscală, fiind excluse din sfera de aplicare a acestui act normativ prin dispozițiile alin. (4) al art. 2 al acestuia. ... 35. Dobânda fiscală prevăzută de art. 174 alin. (5) din Codul de procedură fiscală poate fi atașată doar unei creanțe fiscale principale și, după caz, unei obligații fiscale principale, în temeiul adagiului accesorium sequitur principale. ... 36. În susținerea acestui considerent a fost invocată jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, respectiv: deciziile Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 16 din 8 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 22 mai 2019, paragraful 85; nr. 21 din 24 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 19 iunie 2020, paragraful 91; nr. 33 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 26 iunie 2023, paragraful 126, și Decizia Completului competent să judece recursul în interesul legii nr. 14 din 22 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 29 septembrie 2015. ... 37. Aspectele în a căror privință Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 trimite la procedura fiscală vizează exclusiv faza execuțională a recuperării sumelor stabilite prin titlurile de creanță bugetară, fără a influența natura juridică intrinsecă a acestor creanțe și nici natura actelor administrative prin care aceste creanțe au fost stabilite. ... 38. În considerarea naturii bugetare a creanței stabilite de APIA prin actele administrative anulate de instanța de contencios administrativ și a caracterului nefiscal al acestei creanțe, caracteristici care se mențin și atunci când beneficiarul finanțării se află în ipostaza de creditor al obligației de plată a sumelor aferente finanțării, obligație rezultată din anularea, de către instanțele de contencios administrativ, a actelor administrative anterior menționate, beneficiarul finanțării este îndreptățit la acordarea dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) sau, după caz, art. 3 alin. (2^1) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 13/2011). ... 39. În temeiul art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante (Legea nr. 72/2013), text interpretat per a contrario, dispozițiile art. 3 alin. (2^1) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, introduse prin art. 20 din Legea nr. 72/2013, sunt aplicabile obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante după data intrării în vigoare a acestei legi. ... 40. Dispozițiile art. 42 alin. (4) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 sunt aplicabile doar atunci când autoritatea de management a fondurilor europene are calitatea de creditor al obligației de plată, iar beneficiarul fondurilor europene are calitatea de debitor, de vreme ce, potrivit art. 42 alin. (9) din aceeași ordonanță de urgență, sumele reprezentând dobânzi se fac venit la același buget în care se virează și creanța bugetară rezultată din nereguli. ... 41. Întrucât aceste norme legale speciale sunt de strictă interpretare și aplicare, în considerarea dispozițiilor art. 10 din Codul civil, ele nu pot fi aplicate prin analogie ipotezelor în care beneficiarul fondurilor europene are calitatea de creditor al obligației de plată. ... 42. Pentru aceste din urmă ipoteze, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 nu oferă nicio soluție normativă expresă. ... 43. Întrucât daunele-interese moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare dau expresie reparării prejudiciului cauzat prin actul administrativ anulat, fiind recunoscute de art. 3 alin. (2^1) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 și în raporturile dintre profesioniști și autoritățile contractante, deci și în contractele administrative, asimilate actelor administrative, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c^1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 554/2004), s-a concluzionat că aplicarea dobânzii legale penalizatoare asupra sumelor datorate de APIA, în calitate de autoritate publică gestionară, în regim de putere publică, a fondurilor europene acordate României în cadrul politicii agricole comune a Uniunii Europene, nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de putere dintre această agenție și drepturile beneficiarilor finanțării, ca persoane vătămate în drepturile lor rezultate din acordurile de finanțare încheiate. ... 44. Se menționează, totodată, faptul că prima orientare jurisprudențială, la care se achiesează, nu intră în contradicție cu principiul efectivității și principiul echivalenței, astfel cum acestea au fost aplicate prin Hotărârea din 17 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C701/22, SC AA SRL împotriva Ministerului Fondurilor Europene (pct. 36, 37, 42 și 43 teza I și a II-a) . ... ...