Decizia ÎCCJ nr. 19/2025 (RIL)Punctul III

III. Practica judiciară neunitară invocată de autorul sesizării 14. Autorul sesizării a arătat că problema de drept a fost soluționată diferit la nivelul Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, existând practică judiciară neunitară referitoare la aplicarea dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, în ipoteza în care ordonanța de Guvern ce constituie cauza vătămării pretinse de partea reclamantă a fost adoptată de către Parlament printr-o lege care a preluat dispozițiile considerate ca fiind neconstituționale, pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanței de Guvern și data intrării în vigoare a legii de aprobare a acesteia. ... 15. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială, s-a apreciat că acțiunea prevăzută de art. 9 din Legea nr. 554/2004 nu poate fi respinsă ca inadmisibilă pentru perioada începând cu intrarea în vigoare a ordonanței de Guvern și până la data intrării în vigoare a legii de aprobare a acesteia, dat fiind că actul normativ care produce efecte juridice în acel interval este ordonanța de Guvern, aceasta încetând să mai existe ca act juridic normativ distinct doar de la momentul intrării în vigoare a legii care o vizează. ... 16. În motivarea acestei opinii s-a pornit de la jurisprudența Curții Constituționale a României, potrivit căreia, prin aprobare, ordonanța de Guvern încetează să mai existe ca act juridic normativ distinct, iar aprobarea dă naștere unui act normativ nou, care a absorbit și ordonanța de urgență; în mod corespunzător, ca urmare a aprobării, nu coexistă două categorii de acte normative juxtapuse, anume legea de aprobare și ordonanța, ci un singur act legislativ, respectiv legea de aprobare. ... 17. A doua orientare jurisprudențială a fost în sensul inadmisibilității în integralitate a acțiunii formulate în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004 (inclusiv pentru perioada anterioară intrării în vigoare a legii de aprobare), în ipoteza în care ordonanța de Guvern a fost aprobată prin lege. ... 18. În argumentarea acestei opinii s-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 9 și art. 1 alin. (7) din Legea nr. 554/2004, pot fi atacate în fața instanțelor de contencios administrativ numai ordonanțele de Guvern sau dispoziții din acestea prin care au fost vătămate drepturi sau interese legitime. Dacă însă ordonanța de Guvern este aprobată de Parlament, prin lege, dispozițiile pretins neconstituționale preiau forța juridică a legii, iar prevederile cuprinse în legi excedează mecanismului instituit prin dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004. ... 19. În motivarea soluțiilor a fost valorificată jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că ordonanțele simple sau de urgență ale Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern. ... ...