Decizia ÎCCJ nr. 19/2025 (RIL)Punctul VI

VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 27. Procurorul general a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în acord cu litera și spiritul legii. ... 28. S-a arătat că un prim argument în favoarea acestei orientări derivă din aplicarea riguroasă a principiului neretroactivității legii civile. Legea de aprobare a unei ordonanțe intră în vigoare ulterior intrării în vigoare a ordonanței; așadar, legea de aprobare nu poate produce efecte juridice pentru perioada anterioară propriei intrări în vigoare. ... 29. Așadar, în perioada cuprinsă între intrarea în vigoare a ordonanței și intrarea în vigoare a legii de aprobare, singurul act normativ care produce efecte juridice este ordonanța însăși. Ordonanța are, în mod indiscutabil, capacitatea de a genera drepturi și obligații, de a produce vătămări asupra drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor și, în consecință, de a face obiectul controlului jurisdicțional prevăzut de art. 9 din Legea nr. 554/2004. Negarea unei asemenea realități juridice ar echivala cu o ficțiune incompatibilă cu principiile fundamentale ale dreptului. ... 30. S-a menționat și că garanția constituțională prevăzută de art. 21 din Constituția României este concepută să genereze o protecție jurisdicțională reală, care nu poate fi supusă unor interpretări restrictive ale normelor procesuale decât în condiții de excepție; or, excepția este de strictă interpretare și aplicare (exceptio est strictissimae interpretationis et aplicationis), iar legea nu prevede expres o excepție în cazul acțiunii în contencios administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului. ... 31. Interpretarea care ar exclude admisibilitatea acțiunii prevăzute de art. 9 din Legea nr. 554/2004 pentru perioada anterioară aprobării parlamentare ar permite Guvernului și majorității parlamentare să eludeze controlul jurisdicțional asupra constituționalității ordonanțelor, prin simpla aprobare rapidă a acestora. S-ar stimula adoptarea și aprobarea precipitată a ordonanțelor, fără o evaluare adecvată asupra constituționalității lor, cetățenii fiind privați în mod abuziv de o cale efectivă de atac împotriva vătămărilor suferite. ... 32. Argumentul final se referă la respectarea separației puterilor în stat. Prima orientare jurisprudențială respectă echilibrul constituțional dintre puterile statului, întrucât se recunoaște competența specifică a instanțelor de contencios administrativ în controlul actelor normative guvernamentale, fără a se permite puterii legislative să paralizeze această competență prin aprobarea ulterioară a ordonanțelor. Astfel, este eficientizată garanția prevăzută de art. 126 alin. (6) din Constituție. ... ...