Decizia ÎCCJ nr. 335/2025 (HP)Punctul IV

IV. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 19. Apelanta-pârâtă nu a depus punct de vedere cu privire la sesizare. ... 20. Intimata-reclamantă a apreciat că nu se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, învederând că dreptul la decontarea cheltuielilor de transport nu este un drept de natură salarială, ci de natură socială, astfel că nu se circumscrie prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, deoarece cheltuielile respective se decontează din finanțarea complementară, care este distinctă de finanțarea de bază (de unde se decontează cheltuielile salariale). A mai arătat că problema de drept este foarte clară, întrucât obligația de decontare a cheltuielilor cu transportul la și de la locul de muncă, pentru personalul administrativ din învățământul preuniversitar de stat, este instituită prin contractul colectiv de muncă, care are atât natură convențională, cât și normativă, fiind un izvor de drept ce produce efecte precum normele de drept public. În opinia intimatei-reclamante, atât timp cât legea nu interzice negocierea pe acest tip de cheltuială și părțile au consimțit includerea ei în cuprinsul contractelor colective de muncă, obligația de decontare este validă. ... 21. După comunicarea raportului întocmit în cauză, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nu au fost formulate puncte de vedere de către părți. ... ...