Decizia CCR nr. 343/2017Punctul 6

CCR · decizie de neconstituționalitate · 11.05.2017 · dosar 2.361/89/2015
Punctul 6
6. Cu privire la încălcarea art. 20 alin. (1) din Constituție, instanța de judecată, autoare a excepției de neconstituționalitate arată că, potrivit art. 20 alin. 2 lit. a) din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene, cetățenii Uniunii Europene au drepturile și obligațiile prevăzute în tratate, bucurându-se astfel de dreptul de libera circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre. Or, dreptul la liberă circulație și de ședere este încălcat dacă o dispoziție legală internă permite ca dreptul la o prestație socială să fie suspendat în situația în care cetățeanul european părăsește teritoriul statului membru care a recunoscut dreptul la plata indemnizației pentru a se deplasa și a locui o perioadă scurtă și determinată de timp pe teritoriul unui alt stat membru. În acest caz, dispoziția de drept intern contravine prevederilor art. 20 alin. 2 lit. a) din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene și, implicit, dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Constituție. De asemenea, instanța are în vedere și prevederile art. 34 alin. (1) și (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, potrivit cărora Uniunea recunoaște și respectă dreptul de acces la prestațiile de securitate socială și la serviciile sociale care acordă protecție în caz de maternitate, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii și de legislațiile și practicile naționale. Orice persoană care are reședința și se deplasează în mod legal în cadrul Uniunii are dreptul la prestații de securitate socială și la avantaje sociale, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislațiile și practicile naționale. În Regulamentul CE nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociale este reglementată și situația prestațiilor de maternitate și paternitate asimilate, iar în capitolul privind dispozițiile generate, s-a stabilit în art. 7 că, exceptând cazul în care Regulamentul prevede altfel, prestațiile în numerar care se plătesc în temeiul legislației unuia sau mai multor state membre sau al regulamentului nu pot face obiectul niciunei reduceri, modificări, suspendări, retrageri sau confiscări, în temeiul faptului că beneficiarul sau membrii familiei acestuia sunt rezidenți într-un stat membru, altul decât cel în care este situată instituția responsabilă de furnizarea prestației. În aceste condiții, având în vedere că legislația europeană exclude clauzele de rezidență, conform art. 7 din Regulamentul nr. CE 883/2004, adoptat în baza art. 48 din TFUE, prevederile de lege criticate vin în contradicție cu această dispoziție, fiind încălcat implicit art. 20 din Constituție. ...
Sursa oficială ↗