Decizia CCR nr. 201/2017Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 și art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, autoarea acesteia arată că statul român, prin adoptarea unor dispoziții legale în materia reparării prejudiciilor cauzate de erori judiciare, își creează un evident avantaj, discriminând persoanele care se adresează justiției pentru reparații și prejudiciindu-le interesele. Prin îngrădirea dreptului de a avea un număr egal de căi de atac și grade de jurisdicție, ca și ale celorlalți justițiabili, în situația unor acțiuni în pretenții - despăgubiri pentru erori judiciare, se încalcă grav dispozițiile din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Textele de lege criticate sunt discriminatorii, deoarece creează diferențe între cetățenii care au formulat acțiuni în justiție împotriva statului pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare înainte de 31 decembrie 2015 în comparație cu cei care au formulat astfel de acțiuni după data de 1 ianuarie 2016. Totodată, susține că despăgubirile pentru erori judiciare reprezintă un drept de proprietate în sensul Convenției, iar, potrivit textelor de lege criticate, liberul acces la justiție pentru apărarea acestui drept este iluzoriu, iar nu efectiv, neexistând un proces echitabil și egalitate de tratament juridic, atunci când judecata se poartă împotriva statului în anumite perioade de timp, statul fiind astfel favorizat. ...