Decizia CCR nr. 186/2017Punctul 6

6. Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minor opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că textele criticate îndeplinesc cerinţele de claritate şi previzibilitate impuse prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, făcându-se trimitere, în acest sens, la hotărârile din 4 mai 2000 şi 9 noiembrie 2006, pronunţate în cauzele Rotaru împotriva României, paragraful 55, şi Leempoel S.A. Ed. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59. Se susţine, totodată, că prevederile art. 342 din Codul de procedură penală delimitează în mod previzibil obiectul fazei camerei preliminare, prevăzând posibilitatea contestării, sub aspectul legalităţii şi loialităţii, a tuturor actelor de urmărire penală, precum şi a regularităţii actului de sesizare. Se arată, de asemenea, că art. 346 din Codul de procedură penală stabileşte cele două soluţii ce pot fi dispuse de judecătorul de cameră preliminară, respectiv începerea judecăţii şi restituirea cauzei la parchet. La rândul lor, motivele pentru care poate fi restituită cauza la parchet sunt limitativ şi previzibil stipulate de legiuitor şi vizează situaţia în care obiectul şi limitele judecăţii nu pot fi stabilite. Se susţine că aceste aspecte nu încalcă dreptul la un proces echitabil şi nici prezumţia de nevinovăţie, întrucât judecata în cameră preliminară nu antamează fondul cauzei penale. ...