Decizia ÎCCJ nr. 56/2025 (HP)Punctul VII

VII. Punctul de vedere exprimat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția judiciară 86. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în punctul de vedere transmis, a susținut că sesizarea Înaltei Curți este inadmisibilă întrucât nu este îndeplinită cerința ca de lămurirea chestiunilor de drept supuse dezlegării să depindă soluționarea pe fond a cauzei în care au fost invocate. ... 87. Astfel, analizând sesizarea Înaltei Curți în raport cu principiile jurisprudențiale s-a apreciat că instanța de trimitere urmărește pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru a stabili temeinicia motivelor de apel privind nelegala dispunere la fond a schimbării încadrării juridice a faptelor reținute prin rechizitoriu (prin intermediul primei întrebări) și, respectiv, pentru a delibera asupra schimbării încadrării juridice a faptelor care fac obiectul judecății (prin intermediul celorlalte două întrebări). ... 88. Schimbarea încadrării juridice reprezintă o chestiune incidentală a cărei soluționare de către instanță nu se repercutează semnificativ asupra rezolvării fondului cauzei. Astfel, potrivit art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, „Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea. Dacă dispune schimbarea încadrării juridice, instanța pune în vedere inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru pregătirea apărării față de noua încadrare“. ... 89. Având în vedere că rezolvarea de către instanță a unei chestiuni incidentale (în cauza pendinte, schimbarea încadrării juridice) nu reprezintă o problemă de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei cu care este învestită curtea de apel, s-a apreciat că nu este îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate a sesizării în procedura întrebării prealabile. ... 90. Totodată, s-a apreciat că nici în privința problemelor de drept ridicate prin intermediul întrebărilor prealabile 2 și 3 nu este îndeplinită cerința de admisibilitate prevăzută de art. 475 alin. (1) din Codul de procedură penală, argumentele anterior arătate cu privire la admisibilitatea sesizării păstrându-și valabilitatea și în acest caz. ... 91. Susținând inadmisibilitatea sesizării în punctul de vedere formulat s-a arătat că instanța de trimitere urmărește să lămurească dacă prin noțiunea de „participant“ la o licitație publică, în accepțiunea art. 246 teza I din Codul penal, se poate înțelege orice agent economic cu vocație de a participa la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică (vocație derivată din faptul solicitării de către agentul economic a caietului de sarcini și formulării ulterioare de cereri de clarificări privind caietul de sarcini) și, respectiv, sensul termenului de „constrângere“ în cazul în care participantul la licitație este un agent economic. ... 92. Din modul de formulare a întrebării rezultă că identificarea soluțiilor în drept presupune o analiză prealabilă a elementelor de fapt specifice cauzei concrete, demers inadmisibil în cadrul procedurii întrebării prealabile. ... 93. Întrucât organizarea licitațiilor publice este reglementată prin mai multe acte normative, solicitarea instanței de trimitere de lămurire a termenului de „participant“ implică, pe de o parte, examinarea procedurii aplicabile în licitația publică organizată potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006, care stipulează condițiile de desfășurare a licitațiilor pentru încheierea de contracte de achiziții publice, iar, pe de altă parte, stabilirea respectării de către inculpați a prevederilor menite să asigure concurența între operatorii economici. ... 94. În plus, rezolvarea chestiunii de drept privind existența unei constrângeri a unui agent economic pentru a-l îndepărta de la o licitație publică presupune o analiză a datelor concrete ale cauzei astfel încât să se stabilească dacă folosirea unui caiet de sarcini reproducând specificațiile tehnice ale bunului licitat a creat un avantaj ofertantului, reprezentant al producătorului unui astfel de bun, și reprezintă o acțiune de constrângere îndreptată împotriva agentului economic interesat pentru a-l determina să nu participe la licitație. ... 95. Întrucât analiza împrejurărilor mai sus menționate este atributul exclusiv al instanței învestite cu judecarea apelurilor, în punctul de vedere formulat s-a susținut că sunt depășite limitele procedurii reglementate de art. 475 din Codul de procedură penală. ... 96. Pe fondul cauzei, în ceea ce privește prima problemă de drept, s-a susținut că dispozițiile art. 386 alin. (1) și ale art. 387 din Codul de procedură penală stipulează posibilitatea instanței de a dispune în cursul cercetării judecătorești schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute prin actul de sesizare chiar dacă în raport cu aceasta ar fi împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale. Numai în raport cu o încadrare juridică finală, apreciată ca fiind corectă întrucât reflectă concordanța între conținutul legal și conținutul concret al faptei, instanța poate analiza incidența cazurilor prevăzute de art. 16 din Codul de procedură penală, inclusiv a prescripției răspunderii penale, cauză care înlătură răspunderea penală. ... 97. Având în vedere că în dosarul aflat pe rolul instanței de trimitere împlinirea termenului de prescripție în raport cu încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu a fost invocată de către inculpat în cursul cercetării judecătorești, instanța de fond nu era obligată să dispună încetarea procesului penal, dispozițiile art. 396 alin. (6) - (8) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) și art. 18 din Codul de procedură penală nefiind aplicabile în cauză. ... 98. În raport cu cele expuse mai sus, s-a apreciat că solicitarea inculpatului de a se dispune încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției în raport cu încadrarea juridică inițială nu împiedică instanța să dispună schimbarea încadrării juridice a faptei până la terminarea cercetării judecătorești, atunci când apreciază că este necesară pentru justa soluționare a cauzei. ... 99. Nu în ultimul rând, s-a apreciat că, în realitate, dificultatea de interpretare a dispozițiilor legale mai sus menționate rezultă din confuzia pe care instanța de trimitere o face între soluționarea în cursul cercetării judecătorești a unor chestiuni incidentale, în temeiul dispozițiilor art. 386 alin. (1) și ale art. 387 din Codul de procedură penală, și rezolvarea acțiunii penale, potrivit art. 396 alin. (6) -(8) din același cod, după încheierea dezbaterilor pe fond. ... 100. În ceea ce privește a doua problemă de drept, respectiv noțiunea de „participant“ la licitație din cuprinsul art. 246 din Codul penal, s-a arătat că opțiunea legiuitorului pentru accepțiunea uzuală a termenului este clară. În lipsa unei definiții legale, sensul acestuia nu poate fi decât cel obișnuit din limba română, astfel cum stipulează art. 36 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, verbul „a participa“ înseamnă a lua parte la o activitate, la o acțiune, la o discuție, a se implica într-o acțiune, iar prin substantivul „participant“ se înțelege o persoană care ia parte la realizarea unei acțiuni în comun, care participă la ceva. ... 101. În ceea ce privește problema de drept privind sensul noțiunii de „constrângere“ din cuprinsul art. 246 din Codul penal în cazul în care participantul îndepărtat de la o licitație publică este o persoană juridică (agent economic), s-a susținut că infracțiunea de deturnare a licitațiilor publice în modalitatea normativă constând în îndepărtarea unui participant de la o licitație publică presupune îndeplinirea unei cerințe esențiale atașate elementului material, și anume ca acțiunea să se realizeze prin constrângere sau corupere. ... 102. În ceea ce privește termenul de „corupere“, prin Decizia nr. 45 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1062 din 23 octombrie 2024, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a constatat că are același sens ca în cazul infracțiunilor de corupție activă (dare de mită, trafic de influență). Deși în considerentele acestei decizii nu a fost deslușit și înțelesul noțiunii de „constrângere“, este cert că, similar celeilalte condiții esențiale atașate elementului material (coruperea), aceasta nu poate avea decât sensul dat de legiuitor în cazul altor infracțiuni (șantaj, viol, influențarea declarațiilor), și anume acțiunea de a forța o persoană să adopte o conduită contrară voinței sale. ... 103. Având în vedere considerentele expuse mai sus, s-a apreciat că, indiferent dacă participantul îndepărtat de la licitație este o persoană fizică sau o persoană juridică, noțiunea de „constrângere“ nu poate avea decât un singur înțeles, dat fiind faptul că actele de constrângere fizică sau morală nu pot fi îndreptate doar împotriva unei persoane fizice, iar participantul persoană juridică este reprezentat întotdeauna la licitația publică de către o persoană fizică. ... ...