Decizia CCR nr. 63/2017Paragraful 61

58. Preşedintele Senatului României a transmis punctul său de vedere prin adresele nr. I572 şi nr. I573 din 7 februarie 2017, înregistrate la Curtea Constituţională cu nr. 1.334, respectiv 1.336 din 7 februarie 2017. Se arată că, atunci când Preşedintele României sesizează Curtea Constituţională în temeiul art. 146 lit. e) din Constituţie, acesta ar trebui să acţioneze potrivit funcţiei sale de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice prevăzute în Titlul III al Legii fundamentale. Această atribuţie presupune, în primul rând, ca Preşedintele să fie preocupat, în cea mai mare măsură, de interesele naţionale, de cerinţa asigurării bunei funcţionări a autorităţilor publice. Cum viaţa socială este în continuă schimbare, configuraţia conflictului juridic de natură constituţională poate evolua în funcţie de noile realităţi ale vieţii sociale, dar mai ales de disputele dintre actorii politici. Este chiar posibil ca un conflict dedus Curţii Constituţionale să îmbrace forma unui conflict juridic de natură constituţională, dar în conţinut să rămână o dispută politică. Astfel, preşedintele Senatului menţionează faptul, cunoscut publicului prin desecretizarea discuţiilor din şedinţa Guvernului în care a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă cu un obiect de reglementare similar cu cel al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017, că Preşedintele României nu a sesizat, la vremea respectivă, că prin adoptarea acelei ordonanţe de urgenţă s-ar fi creat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Parlament şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte. "Dacă din două situaţii similare, Preşedintele alege una dintre ele pentru a o converti în conflict juridic de natură constituţională, iar pe cealaltă o uită, care sunt criteriile de selecţie ale Preşedintelui republicii? Răspunsul la această întrebare are valoare explicativă pentru conţinutul termenului de situaţii juridice conflictuale care rezidă direct din textul Constituţiei". Precizarea celor două împrejurări poate fi de folos Curţii Constituţionale în soluţionarea acestui presupus conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice menţionate în sesizare, al cărui conţinut este, în realitate, unul eminamente politic.