Decizia CCR nr. 743/2016Punctul 5

CCR · decizie de neconstituționalitate · 13.12.2016 · dosar 4.588/303/2011
Punctul 5
5. Având cuvântul în continuare, avocatul autorului excepţiei arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, dispoziţiile criticate au fost analizate prin raportare la art. 129 din Constituţie. Susţine însă că această jurisprudenţă nu este aplicabilă în prezenta cauză întrucât motivele de neconstituţionalitate sunt diferite. Astfel, susţine că dispoziţiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală conţin o enumerare expresă şi limitativă a motivelor de recurs în casaţie, fiind imposibil ca acestea să se regăsească vreodată în practică. Faptul că numărul motivelor de recurs este extrem de limitat, iar apariţia lor în practică aproape imposibil de realizat, determină inexistenţa căii de atac a recursului în casaţie. Astfel, calea de atac a recursului în casaţie este o cale de atac iluzorie, ceea ce contravine prevederilor art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, privind rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii. Prin faptul că motivele de recurs în casaţie nu se regăsesc niciodată în practică, instanţa supremă este împiedicată să îşi înfăptuiască rolul său constituţional. În filosofia legiuitorului constituant, reflectată în însăşi denumirea instanţei supreme, calea principală prin care aceasta poate fi sesizată este tocmai recursul în casaţie, care în actuala reglementare este, de fapt, o cale de atac teoretică şi iluzorie. Referitor la invocarea dispoziţiilor constituţionale privind egalitatea în faţa legii susţine că acestea sunt încălcate, deoarece Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se va putea pronunţa, în sensul unificării jurisprudenţei, în cadrul unui recurs în casaţie, astfel că instanţele judecătoreşti inferioare vor decide diferit, în situaţii similare. Totodată, apreciază că sunt încălcate şi art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, în măsura în care soluţii nelegale ale instanţelor judecătoreşti nu pot fi cenzurate de instanţa supremă, ceea ce determină şi faptul că instanţele judecătoreşti se pot plasa deasupra legii. ...
Sursa oficială ↗