Decizia CCR nr. 758/2016Paragraful 24

17. Faţă de criticile autorilor excepţiei, Curtea reţine că, în cursul urmăririi penale, persoana vătămată şi, implicit, succesorii acesteia, în ipoteza în care persoana vătămată a decedat, beneficiază de toate drepturile reglementate la art. 81 din Codul de procedură penală, inclusiv dreptul de a fi informaţi, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea lor expresă şi dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare. Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 316 alin. (1) din Codul de procedură penală, ordonanţa de clasare se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate, iar dacă ordonanţa nu cuprinde motivele de fapt şi de drept, se comunică şi o copie a referatului organului de cercetare penală. Aşadar, procurorul are obligaţia ca, după dispunerea soluţiei de clasare, prin ordonanţă, să dispună şi comunicarea unei copii a acesteia persoanei vătămate, implicit, succesorilor acesteia, în ipoteza în care persoana vătămată a decedat, suspectului, inculpatului, oricărei persoane interesate, iar, în ipoteza în care ordonanţa nu este motivată în fapt şi în drept, întrucât procurorul şi-a însuşit argumentele din referatul organului de cercetare penală, copia ordonanţei va fi comunicată împreună cu o copie a referatului. Curtea reţine că raţiunea comunicării copiei ordonanţei - iar nu doar a unei înştiinţări despre clasare - şi a unei copii după referatul organului de cercetare penală, către toate persoanele interesate, rezidă în dreptul pe care aceste persoane îl au de a ataca soluţia procurorului prin formularea unei plângeri, în temeiul dispoziţiilor art. 340 din Codul de procedură penală, în acest sens fiind necesar ca acestea să aibă acces la motivele de fapt şi de drept ce au condus la soluţia de clasare, prin aceasta fiind asigurate dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil.