Decizia CCR nr. 700/2016Punctul 9

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 221 alin. (3) din Codul penal sunt constituţionale. Arată că textul criticat întruneşte exigenţele de previzibilitate a legii şi este redactat cu suficientă precizie, astfel încât destinatarii lui au posibilitatea să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea normei şi să îşi adapteze conduita. Incriminând actul sexual de orice natură săvârşit de un major în prezenţa unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani, legiuitorul a urmărit ca minorul să nu fie incitat la practici sexuale de timpuriu, înainte de vreme, având în vedere că actele sexuale săvârşite în prezenţa minorului îl pot influenţa în mod negativ, împiedicând formarea sentimentelor de pudoare şi decenţă. Prin săvârşirea faptei incriminate este pusă în pericol dezvoltarea sexuală normală a minorului sub 13 ani şi sunt lezate valorile morale ce asigură ocrotirea minorului, având în vedere vârsta fragedă a victimei şi comportamentul deviant al făptuitorului. Textul de lege criticat este suficient de clar şi previzibil, nefiind necesară dovedirea existenţei unui pericol, întrucât acesta este prezumat de legiuitor prin însăşi incriminarea faptei. Menţionează că, în mai multe rânduri, Curtea Constituţională a statuat că interpretarea legii este o operaţiune raţională - utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării acesteia -, având ca scop determinarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului ei de aplicare. Astfel, instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în soluţionarea cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind o fază indispensabilă a procesului de aplicare a legii. ...