Decizia CCR nr. 558/2016Paragraful 7

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 32 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 sunt neconstituţionale, deoarece sintagmele "celelalte dispoziţii legale în vigoare", "a celorlalte dispoziţii legale în vigoare", "se publică...în condiţiile stabilite de autoritatea de reglementare" din cuprinsul acestui text de lege conferă acestuia neclaritate, impredictibilitate şi imprevizibilitate pentru utilizatorul de servicii poştale, destinatar sau expeditor şi conduc, astfel, la abuzuri. De asemenea, prevederile art. 27 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002, care cuprind sintagma "într-un termen stabilit de aceasta", sunt neconstituţionale, deoarece au o redactare imprecisă. Or, legile şi ordonanţele intră în vigoare la o dată exactă, clar stabilită de Constituţie, astfel încât "legiuitorul primar trebuia să prevadă cu determinare clară şi exactă în timp, deci măsurabilă şi controlabilă, fiecare termen de emitere a actelor administrative normative de către autorităţile pe care le abilitează să emită astfel de acte de organizare a ordonanţei". Totodată, susţine că prevederile art. 43 alin. (1) şi art. 42 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 încalcă dreptul fundamental de acces liber la justiţie, deoarece îngrădesc dreptul persoanei vătămate prin acte, fapte, operaţiuni de pierdere, distrugere, furt privind trimiterile poştale, de a se adresa justiţiei, în vederea obţinerii de despăgubiri pentru prejudiciile suferite.