Decizia CCR nr. 469/2016Paragraful 12

9. Avocatul Poporului precizează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se susţine, în acest sens, că textele criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, art. 21 şi art. 24 din Constituţie. Se arată că prevederile art. 211-215^1 din Codul de procedură penală nu reglementează în mod detaliat procedura prelungirii controlului judiciar, la fel cum este reglementată, spre exemplu, procedura prelungirii arestării preventive. Se apreciază că, pentru a asigura egalitatea în drepturi, egalitatea armelor în cadrul procesului penal şi dreptul la apărare, procedura anterior referită ar trebui reglementată sub toate aspectele procedurale, inclusiv sub cel al termenului depunerii propunerii de prelungire a măsurii. Se face trimitere la Deciziile Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014 şi nr. 506 din 30 iunie 2015, referitor la necesitatea asigurării egalităţii armelor în procesul penal. Referitor la timpul în care trebuie realizate actele procesuale, se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 336 din 30 aprilie 2015 şi se susţine că termenele trebuie să asigure părţilor timpul necesar pentru a-şi exercita drepturile procesuale şi pentru a-şi îndeplini obligaţiile prevăzute de lege, iar, în cazul particular al măsurilor procesuale, incluzând măsurile preventive, împiedică prelungirea duratei constrângerii peste limita necesară desfăşurării normale a procesului penal. Prin urmare, se arată că în cazurile în care propunerea de prelungire a controlului judiciar ar fi făcută înainte de expirarea duratei măsurii, iar intervalul de timp rămas până la soluţionarea propunerii ar fi insuficient pentru pregătirea unei apărări efective, drepturile fundamentale ale inculpatului prevăzute la art. 21 alin. (1) şi art. 24 alin. (1) din Constituţie ar fi încălcate.