Decizia CCR nr. 445/2015Paragraful 7
Paragraful 7
4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 4 teza a doua prin raportare la cele ale art. 7 alin. (1) , art. 11 alin. (1) şi (2) , art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a) , art. 21 alin. (6) -(8) , art. 31 alin. (5) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013. Cu privire la cauza în care a fost ridicată excepţia, arată că, iniţial, acţiunea formulată a avut cinci petite dintre care primele trei: obligarea comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să soluţioneze cererea de reconstituire formulată în temeiul Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente prin emiterea unei propuneri pe care să o înainteze spre validare, împreună cu întreaga documentaţie, comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor; obligarea comisiei judeţene să emită o hotărâre de validare a propunerii comisiei locale; şi, respectiv, în situaţia în care hotărârea de validare se referă la restituirea în natură, obligarea Instituţiei Prefectului Judeţului Cluj să emită un ordin în acest sens formează obiectul dosarului în care a fost ridicată excepţia. Celelalte petite au fost disjunse, formând obiectul unui dosar separat. Din această perspectivă, prevederile art. 16, art. 17, art. 21, art. 31 şi art. 50 din Legea nr. 165/2013 nu au legătură cu soluţionarea cauzei. De asemenea, dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 nu au legătură cu soluţionarea cauzei, deoarece calea de atac devine efectivă după expirarea termenului prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013. În concluzie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua prin raportare la cele ale art. 11 alin. (2) , art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a) , art. 21 alin. (6) -(8) , art. 31 alin. (5) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 este inadmisibilă. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua prin raportare la cele ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, apreciază că excepţia este neîntemeiată, deoarece autorul solicită restituirea în natură, însă aceste măsuri sunt suspendate până la data de 1 ianuarie 2016, iar, în viitor, după expirarea termenului, restituirea va fi posibilă în măsura existenţei suprafeţelor disponibile. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua prin raportare la cele ale art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, face referire la considerentele şi soluţia Deciziei Curţii Constituţionale nr. 684 din 26 noiembrie 2014, solicitând respingerea ca neîntemeiată a excepţiei.
Sursa oficială ↗