Decizia ÎCCJ nr. 8/2024 (HP)Punctul V

V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 30. Recurenta-pârâtă, apreciind că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, a susținut că, din punctul de vedere al tratamentului fiscal, noțiunea de „depreciere a titlurilor de participare și a obligațiunilor“ vizează strict reducerea valorii părților sociale deținute, și nu ipoteza reducerii capitalului social prin reducerea numărului de părți sociale deținute. ... 31. Intimata-reclamantă a apreciat ca fiind inoportună sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Eventuala chestiune de drept ce s-ar impune a fi dezlegată nu poate privi interpretarea dispozițiilor legale incidente în materia reducerii capitalului social prin micșorarea numărului de acțiuni sau părți sociale, ci ar putea, cel mult, să se refere la deductibilitatea fiscală a deprecierii titlurilor de participare deținute de o societate la o altă societate al cărei capital social a fost diminuat. ... 32. A susținut că prevederea cuprinsă în titlul II pct. 23 lit. i) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal este clară. Atât timp cât textul de lege și de altfel niciun text de lege din normele fiscale nu definesc noțiunea de depreciere a titlurilor de participare și nu stabilesc că doar scăderea capitalului social prin diminuarea valorii nominale a părților sociale și nu și diminuarea numărului acestora ar constitui depreciere în accepțiunea legiuitorului, o astfel de interpretare ar constitui adăugare la lege, fie că ea se realizează de către instanța de recurs, fie de către Înalta Curte de Casație și Justiție printr-o hotărâre prealabilă. Or, interpretarea unei norme de drept prin adăugarea la norma respectivă nu poate reprezenta un atribut al instanței supreme, chemată să dezlege o chestiune de drept. ... 33. O interpretare a textelor de lege în favoarea recurentei-pârâte ar înfrânge principiul in dubio contra fiscum, principiu care statuează că orice dubiu asupra existenței faptului impozabil, asupra naturii acestuia sau asupra normei aplicabile, susceptibile de interpretări ambigue sau multiple, profită contribuabilului. Prin însuși obiectul sesizării se admite faptul că legislația în materie este una susceptibilă de interpretări ambigue sau multiple, motiv pentru care, chiar dacă s-ar admite că ar fi așa, dubiul respectiv ar trebui să profite intimatei-reclamante. ... 34. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, recurenta-pârâtă a depus, în termen legal, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, prin care a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă privind admisibilitatea sesizării. ... ...