Decizia ÎCCJ nr. 69/2023 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept 13. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 3 octombrie 2019 și precizată la data de 12 decembrie 2019, reclamanta D.G.T. - S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală și Administrația Sectorului 4 a Finanțelor Publice, solicitând instanței să dispună anularea deciziei din 29 martie 2019 emise de Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în privința punctelor 1, 2, 3 și 5, a deciziei de impunere din 31 mai 2018 și a raportului de inspecție fiscală din 31 mai 2018. ... 14. Prin Sentința civilă nr. 367 din 5 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.555/2/2019, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. ... 15. Prin Sentința civilă nr. 7.214/2020 din 28 decembrie 2020, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea, a anulat în parte deciziile contestate și a înlăturat obligațiile fiscale (TVA și impozit pe profit) stabilite în sarcina reclamantei pentru achizițiile aferente unor facturi emise de partenerii săi de afaceri. ... 16. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că relațiile comerciale derulate de reclamantă în perioada 2014-2015 au făcut obiectul controlului antifraudă finalizat prin Procesul-verbal din 27 iunie 2015 al Direcției Generale Antifraudă Fiscală. În urma acestui control a fost emisă Decizia din 8 mai 2015 prin care s-au instituit măsuri asiguratorii până la concurența sumei de 787.465 lei, care a fost achitată de reclamantă la data de 16 octombrie 2015. ... 17. La sesizarea Direcției Generale Antifraudă Fiscală s-a constituit Dosarul penal nr. 447/D/P/2016 care, în urma disjungerilor succesive, a fost reînregistrat cu nr. 194/D/P/2018, în cadrul căruia reprezentantul convențional al reclamantei a fost cercetat în calitate de inculpat. Prin Sentința penală nr. 255/F din 20 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.796/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a II-a penală a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat în Dosarul nr. 194/D/P/2018 între procuror și reprezentantul convențional al reclamantei, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal și, în baza acestor dispoziții raportate la cele ale art. 10 din Legea nr. 241/2005 și art. 480 alin. (4) din Codul de procedură penală, l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa închisorii de 2 ani și 4 luni; în temeiul art. 10 din Legea nr. 241/2005 a constatat că au fost acoperite pretențiile civile formulate de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, în cuantum de 787.465 lei, reprezentând debit principal și de 138.987 lei, reprezentând obligații fiscale accesorii (dobânzi și penalități de întârziere). ... 18. Tribunalul a apreciat că în mod corect prin raportul de inspecție fiscală s-a stabilit în sarcina reclamantei TVA suplimentar de 643.365 lei și impozit pe profit suplimentar de 424.838 lei, fiind legală soluția dată contestației administrative sub acest aspect. ... 19. A mai reținut că acordul de recunoaștere a vinovăției nu produce efectele pretinse de reclamantă, întrucât acțiunea civilă a rămas nesoluționată în procesul penal conform art. 486 din Codul de procedură penală. ... 20. În plus, în cauza penală nu s-a încheiat între inculpat și Agenția Națională de Administrare Fiscală o tranzacție sau un acord de mediere cu privire la pretențiile civile, astfel încât nu exista temei pentru soluționarea acțiunii civile de către instanța penală. În consecință, este incident art. 486 alin. (2) din Codul de procedură penală, sentința penală neavând autoritate de lucru judecat asupra întinderii prejudiciului. ... 21. Ca atare, aspectele stabilite de instanța penală cu privire la achitarea pretențiilor civile prezintă relevanță doar pentru aplicarea cauzei de reducere a pedepsei instituite de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, incidența acestui text de lege neputând fi asimilată tranzacției ori acordului de mediere la care se referă art. 486 din Codul de procedură penală. ... 22. Împotriva sentinței au declarat recurs atât reclamanta, cât și pârâtele. ... 23. În motivarea primului recurs, reclamanta a susținut, în esență, că prima instanță a reținut în mod eronat că instanța penală nu a soluționat acțiunea civilă alăturată acțiunii penale. ... 24. În concret, a arătat că lăsarea nesoluționată a acțiunii civile presupune o mențiune expresă în acest sens în dispozitivul hotărârii penale. Or, în dispozitivul sentinței penale nu există o astfel de mențiune. ... 25. A mai învederat că aplicarea art. 486 din Codul de procedură penală s-a făcut cu ignorarea principiului specialia generalibus derogant. În acest sens a subliniat că incidența art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 este condiționată de acoperirea integrală a pretențiilor părții civile și, în mod implicit, de soluționarea acțiunii civile. ... 26. De altfel, în cazul evaziunii fiscale, nici nu ar fi posibilă încheierea unor tranzacții sau acorduri de mediere, întrucât acestea au natura unor acte de dispoziție, iar încheierea lor valabilă este condiționată de existența unor drepturi de care părțile pot dispune. Or, în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, având în vedere natura dreptului lezat, Ministerul Finanțelor Publice nu poate să consimtă la concesii și renunțări reciproce. ... 27. Prin urmare, aplicarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 exclude incidența art. 486 alin. (2) din Codul de procedură penală, textul legii speciale fiind edictat pentru rațiuni care scapă domeniului de aplicare al art. 486 alin. (2) din același cod. ... 28. Reclamanta a formulat cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept evocate anterior. ... ...