Decizia ÎCCJ nr. 67/2023 (HP)Punctul III

III. Normele de drept ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile 17. Tratatul dintre România și Republica Moldova și Tratatul dintre R.P.R. și U.R.S.S., și anume: – Articolul 22 - Valabilitatea actelor din Tratatul dintre România și Republica Moldova: 1. Actele care emană de la autoritățile competente sau de la alte instituții ale uneia dintre părțile contractante, precum și actele sub semnătură privată, cărora acestea le dau dată certă și le atestă autenticitatea semnăturii, sunt valabile pe teritoriul celeilalte părți contractante fără vreo altă legalizare. Această dispoziție se aplică și cu privire la extrasele și la copiile de pe aceste acte. ... 2. Actele menționate la paragraful 1 au, pe teritoriul celeilalte părți contractante, aceeași forță probantă ca și actele de același fel ale acestei din urmă părți contractante; ... ... – Articolul 1 - Definirea unor termeni din Tratatul dintre România și Republica Moldova: În sensul prezentului tratat: a) prin cauze civile se înțelege cauzele de drept civil și procesual civil, de drept al familiei, drept comercial, dreptul muncii și drept administrativ; ... b) prin autorități competente se înțelege instanțele judecătorești, parchetele (pentru România), organele procuraturii (pentru Republica Moldova), notariatele și alte instituții competente în materie civilă și penală; (...); ... ... – Articolul 2 - Ocrotirea juridică din Tratatul dintre România și Republica Moldova (...) 2. Cetățenii unei părți contractante au dreptul să se adreseze liber și nestânjenit autorităților competente ale celeilalte părți contractante în atribuția cărora sunt date cauzele civile și penale, pot să-și susțină interesele în fața acestora, să facă cereri și să introducă acțiuni în aceleași condiții ca și cetățenii acesteia. (...); ... ... – Articolul 12 - Valabilitatea actelor din Tratatul dintre R.P.R. și U.R.S.S. 1. Actele care au fost întocmite sau certificate de instituțiile juridice sau de către o persoană oficială (traducător oficial, expert etc.) pe teritoriul uneia din Părțile Contractante, în limitele competenței lor, în forma stabilită de legile în vigoare și prevăzute cu sigiliul oficial, sînt valabile pe teritoriul celeilalte Părți Contractante fără vreo altă certificare. ... 2. Actele care pe teritoriul unei Părți Contractante se consideră ca fiind acte oficiale, sînt socotite și pe teritoriul celeilalte Părți Contractante ca avînd forța probatorie a actelor oficiale.; ... ... – Articolul 1 - Ocrotirea juridică din Tratatul dintre R.P.R. și U.R.S.S. (...) 2. Cetățenii unei Părți Contractante au dreptul să se adreseze liber și nestînjenit instanțelor judecătorești, Procuraturii, notariatelor de stat (denumite în cele ce urmează „instituții juridice“) precum și altor instituții ale celeilalte Părți Contractante, în competența cărora intră rezolvarea cauzelor civile, familiale și penale, pot să-și susțină interesele în fața acestora, să facă reclamații și să introducă acțiuni în aceleași condiții ca și cetățenii acesteia. ... ... ... 18. În încheierea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost indicate drept relevante pentru soluționarea prezentei sesizări și dispozițiile art. 1 alin. 1 și 2, art. 2 și 3 din Convenția de la Haga; ale art. 11 alin. (1) și (2) din Constituția României, republicată în 2003 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003 (Constituția României); art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 12 ianuarie 2004 (Legea nr. 590/2003), anexa nr. 2 la Instrucțiunile ministrului administrației și internelor nr. 82/2010 privind organizarea și desfășurarea activității de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 6 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare (Instrucțiunile nr. 82/2010) - Lista statelor semnatare ale Conferinței de Drept Internațional Privat de la Haga cu care România a încheiat convenții, tratate sau acorduri privind asistența juridică în materie civilă, care prevăd scutirea de orice legalizare (pozițiile 11 și 15), respectiv: – art. 1 alin. 1 și 2, art. 2 și 3 din Convenția de la Haga: + Articolul 1 Prezenta convenție se aplică actelor oficiale care au fost întocmite pe teritoriul unui stat contractant și care urmează să fie prezentate pe teritoriul unui alt stat contractant. Sunt considerate acte oficiale, în sensul prezentei convenții: a) documentele care emană de la o autoritate sau de la un funcționar al unei jurisdicții a statului, inclusiv cele care emană de la ministerul public, de la un grefier sau de la un executor judecătoresc; ... b) documentele administrative; ... c) actele notariale; ... d) declarațiile oficiale, cum ar fi: cele privind mențiuni de înregistrare, viza de învestire cu dată certă și legalizări de semnătură, depuse pe un act sub semnătură privată. (...). ... + Articolul 2 Fiecare stat contractant scutește de supralegalizare actele căror li se aplică această convenție și care urmează să fie prezentate pe teritoriul său. Supralegalizarea, în sensul prezentei convenții, are în vedere numai formalitatea prin care agenții diplomatici sau consulari ai țării pe teritoriul căreia actul urmează să fie prezentat atestă veracitatea semnăturii, calitatea în care a acționat semnatarul actului sau, după caz, identitatea sigiliului și a ștampilei de pe acest act. + Articolul 3 Singura formalitate care ar putea fi cerută pentru a atesta veracitatea semnăturii, calitatea în care a acționat semnatarul actului sau, după caz, identitatea sigiliului sau a ștampilei de pe acest act, este aplicarea apostilei definite la art. 4, eliberată de către autoritatea competentă a statului din care emană documentul. Totuși formalitatea menționată în alineatul precedent nu poate fi cerută atunci când fie legile, regulamentele sau uzanțele în vigoare în statul în care actul urmează să fie prezentat, fie o înțelegere între două sau mai multe state contractante o înlătură, o simplifică sau scutește actul de supralegalizare.; ... – art. 11 alin. (1) și (2) din Constituția României, republicată: (1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.; ... – art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 590/2003: + Articolul 31 (1) Obligațiile prevăzute de tratatele în vigoare se execută întocmai și cu bună-credință. (2) Aplicarea și respectarea dispozițiilor tratatelor în vigoare reprezintă o obligație pentru toate autoritățile statului român, inclusiv autoritatea judecătorească, precum și pentru persoanele fizice și juridice române sau aflate pe teritoriul României. (...) ... ... ...