Decizia CCR nr. 643/2014Paragraful 8

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege criticate sunt neconstituţionale în ce priveşte dreptul procurorului de a ataca în cursul judecăţii măsura revocării şi înlocuirii arestării preventive cu măsura controlului judiciar. În opinia instanţei de judecată, se încalcă astfel independenţa judecătorului, "care în cursul judecăţii trebuie să dea eficienţă reală dreptului fundamental al inculpatului la un proces rezonabil prin circumstanţierea concret determinată şi nu formală a obligaţiei de a verifica existenţa temeiurilor care au determinat arestarea preventivă şi a punerii în libertate a acestuia dacă nu există temeiuri noi care să justifice în continuare privarea de libertate. În condiţiile noului Cod de procedură penală există o reglementare suficientă de natură a garanta scopul procesului penal şi ordinea de drept publică, drepturile şi libertăţile cetăţenilor tocmai prin obligaţiile presupuse de controlul judiciar impus." Se mai susţine că "dispoziţiile sunt neconstituţionale şi raportat la situaţia că răspunderea trebuie să revină judecătorului nu numai cu privire la fondul cauzei, ci la întregul ansamblu al măsurilor de natură a raporta imperativ desfăşurarea procesului la o durată rezonabilă şi de a permite în mod real şi nu pur teoretic respectarea dreptului inculpatului la libertate individuală atunci când menţinerea arestării ar fi pur formală şi de natură a crea impresia greşită că aceasta ar putea fi doar un avans al pedepsei." Se arată şi că "nu poate fi prezumat în mod real ca o instanţă de control judiciar, deşi compusă din mai mulţi judecători, poate face o apreciere mai bună decât judecătorul fondului care are întreaga răspundere a cauzei, fiind vorba doar de o instanţă superioară în grad."