Decizia ÎCCJ nr. 47/2023 (HP)Punctul II

II. Expunerea succintă a cauzei 14. Prin Rechizitoriul nr. 116 bis/P/2010 din data de 10 iunie 2022, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța, a dispus trimiterea în judecată, alături de alte persoane, a inculpaților D.N., C.D.F. și P.N. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, după caz, de complicitate la această infracțiune, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) și c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din Codul penal (1969) și art. 5 din Codul penal, respectiv art. 26 alin. (1) din Codul penal (1969) raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) și c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din Codul penal (1969) și art. 5 din Codul penal. Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că inculpatul D.N., în perioada 9 ianuarie 2008-9 iunie 2009, în calitate de administrator al S.C. M.D. - S.R.L., a comercializat cantitatea totală de 20.111.939 kg motorină și 144.452 kg combustibil marin către cinci societăți care dețineau remorchere, operațiuni pe care le-a evidențiat, cu ajutorul contabilei, inculpata P.N., în mod fictiv, în contabilitatea firmei ca fiind scutite de la plata accizelor aferente, sens în care au fost emise 454 de facturi fiscale, deși combustibilul a fost destinat, în realitate, comercializării pe piața internă a carburanților auto, și nu alimentării navelor, cauzându-se astfel un prejudiciu bugetului consolidat al statului în valoare de 27.273.573 lei, din care acciza în cuantum de 22.918.969 lei și 4.354.604 lei TVA aferent accizei, precum și că inculpatul C.D.F., în intervalul de referință, a semnat, în mod formal, un număr de 51 de procese-verbale de sigilare/desigilare pentru a da o aparență de legalitate operațiunilor de marcare și colorare a combustibililor livrați de S.C. M.D. - S.R.L. către cele cinci societăți comerciale, deși nu au fost respectate dispozițiile Ordinului ministrului economiei și finanțelor nr. 1.769/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind marcarea și colorarea unor produse energetice în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 314/2007 privind marcarea și colorarea unor produse energetice și prorogarea termenului privind marcarea produselor energetice prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 1.861/2006, întrucât a dispus salariaților din subordine să nu coloreze anumite transporturi de produse energetice scutite de la plata accizei, iar colorantul aferent cantității de produs energetic să fie predat conducătorilor auto într-un recipient separat, contrar dispozițiilor legale, înlesnind în acest mod săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, de către inculpatul D.N. ... 15. La data de 22 iulie 2022, inculpații D.N., P.N. și C.D.F. au formulat, în scris, în temeiul art. 342 și următoarele din Codul de procedură penală, mai multe cereri și excepții, printre care și excepția nelegalității actelor de urmărire penală efectuate în cauză ulterior împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale, în raport cu cele statuate de Curtea Constituțională, prin deciziile nr. 297 din 26 aprilie 2018 și nr. 358 din 26 mai 2022, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018, respectiv nr. 565 din 9 iunie 2022, motiv pentru care au solicitat constatarea nulității absolute a actelor de urmărire penală întocmite după data de 9 iunie 2019, dată la care aveau calitatea de suspecți, cu consecința excluderii acestora, precum și a actului de sesizare a instanței, întrucât a fost emis la o dată la care competența funcțională a organului de urmărire penală a încetat. ... 16. Prin Încheierea nr. 631 din data de 21 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.392/118/2022/a1 al Tribunalului Constanța, judecătorul de cameră preliminară a respins ca nefondate cererile și excepțiile formulate de cei trei inculpați, constatând legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății. ... 17. În legătură cu constatarea nulității actelor de urmărire penală efectuate în cauză după împlinirea termenului de prescripție ca efect al celor două decizii pronunțate de instanța de contencios constituțional, judecătorul de cameră preliminară a constatat, în esență, că nu este competent să analizeze incidența vreunui caz de stingere a acțiunii penale în raport cu obiectul procedurii în cameră preliminară, atribuție ce îi revine exclusiv instanței de judecată sesizate cu dezlegarea raportului de drept penal substanțial, în condițiile art. 396 din Codul de procedură penală care fac trimitere la dispozițiile art. 16 și ale art. 17 alin. (2) din Codul de procedură penală. Ca atare, efectuarea unor acte de urmărire penală, administrarea de probe și emiterea rechizitoriului ulterior datei la care s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale în cursul urmăririi penale nu atrage nelegalitatea acestor acte, verificarea legalității actelor de urmărire penală realizându-se prin raportare la prevederile legale care reglementează întocmirea acestora, fără să poată fi puse în discuție aspecte de netemeinicie, cu consecința incidenței regimului nulităților. ... 18. Inculpații D.N., C.D.F. și P.N. au formulat contestații împotriva acestei încheieri, pe rolul Curții de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie fiind înregistrat Dosarul nr. 4.392/118/2022/a1. ... 19. La termenul din data de 10 ianuarie 2023, completul de judecată a pus în discuție, din oficiu, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se stabilească cu privire la modul de aplicare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, ale art. 309 alin. (1) din Codul de procedură penală și ale art. 315 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, în cadrul procedurii de cameră preliminară reglementate de art. 342 și următoarele din Codul de procedură penală, dacă judecătorul de cameră preliminară poate reține împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, pe cale incidentală, ca temei concret al nelegalității administrării unor probe ulterior împlinirii acestui termen, în mod subsecvent constatării nulității actului de punere în mișcare a acțiunii penale. ... ...