Decizia ÎCCJ nr. 5/2023 (RIL)Punctul VIII

VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție 38. Verificând regularitatea sesizării, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal învestită de Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara care, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, are calitate procesuală pentru declanșarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele judecătorești. ... 39. În privința condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, art. 515 din Codul de procedură civilă prevede că: „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii.“ ... 40. Din conținutul acestei norme rezultă condițiile ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru ca recursul în interesul legii să fie admisibil: – obiectul recursului în interesul legii să fie o problemă de drept; ... – problema de drept să fi fost soluționată în mod diferit de instanțele de judecată; ... – dovada soluționării diferite să se facă prin hotărâri judecătorești definitive; ... – hotărârile judecătorești definitive să fie anexate cererii. ... ... 41. Prima condiție menționată este îndeplinită, deoarece prezentul recurs în interesul legii vizează interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. II alin. (5) raportat la alin. (1) din Legea nr. 130/2015, în sensul de a se stabili dacă, pentru a obține beneficiul pensiei de serviciu reglementate de aceste prevederi legale, era necesară formularea unei cereri de către personalul auxiliar de specialitate pe perioada în care acesta se afla în plată cu pensia de serviciu stabilită potrivit vechilor prevederi ale Legii nr. 567/2004. ... 42. Nu este însă îndeplinită condiția de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, referitoare la soluționarea diferită a aceleiași probleme de drept prin hotărâri judecătorești definitive, ținând seama de considerentele ce vor fi prezentate în continuare. ... 43. În cuprinsul hotărârilor judecătorești definitive, anexate cererii de recurs în interesul legii, trebuie să se identifice în mod concret dispoziția legală interpretată și aplicată, precum și silogismul juridic de interpretare a normei legale, care a condus la o aplicare neunitară a aceluiași text de lege. Soluțiile diferite trebuie să rezulte din chiar conținutul neclar al normei, susceptibil de interpretări diferite, de natură a conduce la concluzii contradictorii, în una și aceeași situație juridică, și nu din aplicări nuanțate ale normei raportat la aspecte factuale reținute în mod particular în fiecare litigiu. Numai în aceste condiții se justifică intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a da o interpretare legii, asigurând aplicarea ei unitară. ... 44. Situația de fapt care a impus aplicarea dispozițiilor supuse interpretării a avut ca premisă modificarea în calea de atac a recursului a unor hotărâri judecătorești executorii prin care personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești a beneficiat de menținerea în plată a cuantumului pensiilor de serviciu acordate potrivit Legii nr. 567/2004, ca efect al anulării sau suspendării executării deciziilor de revizuire emise de casele județene de pensii, în temeiul O.U.G. nr. 59/2011. ... 45. Pe parcursul perioadei în care dosarele s-au aflat în calea de atac a intrat în vigoare Legea nr. 130/2015, care a modificat Legea nr. 567/2004, reglementând într-o nouă abordare pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate din sistemul judiciar. În urma admiterii căilor de atac exercitate de casele de pensii, hotărârile executorii în baza cărora reclamanții beneficiau de pensia de serviciu potrivit vechilor reglementări au fost desființate. Ulterior, s-au emis decizii de recuperare a drepturilor de pensie de serviciu acordate în temeiul hotărârilor judecătorești desființate, fiind calificate drept sume încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale. ... 46. În contestațiile la executare formulate împotriva deciziilor de dare în debit s-a pus problema dacă intrarea în vigoare a Legii nr. 130/2015, prin care s-a reintrodus pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate, înlătură obligația de restituire a pensiei de serviciu încasate în baza sentințelor desființate în recurs (a diferenței dintre cuantumul pensiei de serviciu încasate și cel al pensiei pentru limită de vârstă la care ar fi avut dreptul în perioada de referință). ... 47. În acest context, autorul sesizării a menționat că s-au conturat două orientări jurisprudențiale cu privire la această problemă de drept. ... 48. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că intrarea în vigoare a Legii nr. 130/2015 nu înlătură obligația reclamanților de restituire a pensiei de serviciu încasate în baza sentințelor desființate în recurs. ... 49. În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării deciziile civile nr. 1.985 din 28 noiembrie 2022, nr. 1.987 din 29 noiembrie 2022, nr. 1.988 din 29 noiembrie 2022, nr. 2.011 din 8 decembrie 2022 și nr. 2.014 din 8 decembrie 2022 ale Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale. ... 50. În cea de-a doua orientare jurisprudențială, susține autorul sesizării, s-a apreciat că respectivele case teritoriale de pensii care au emis deciziile de recuperare ar fi trebuit să aplice prevederile Legii nr. 130/2015, chiar dacă nu au fost formulate cereri de acordare a pensiei de serviciu în baza acestei legi. ... 51. În sensul celei de-a doua orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării deciziile civile nr. 417/2019 din 9 aprilie 2019, nr. 1.221/2019 din 26 septembrie 2019 și nr. 560/2020 din 16 iunie 2020 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și deciziile civile nr. 2.434 și nr. 2.435 din 5 decembrie 2022 ale Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale. ... 52. Examinând hotărârile judecătorești definitive depuse pentru a proba existența celei de-a doua orientări jurisprudențiale, se constată că acestea nu soluționează diferit problema de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii, respectiv dacă era necesară formularea unei cereri de către personalul auxiliar de specialitate pe perioada în care acesta se afla în plată cu pensia de serviciu stabilită potrivit vechilor prevederi ale Legii nr. 567/2004, conform art. II alin. (5) raportat la alin. (1) din Legea nr. 130/2015, pentru a obține beneficiul pensiei de serviciu reglementate de aceste prevederi legale. ... 53. Astfel, primele trei decizii pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia conțin motivări identice, în cuprinsul cărora nu se face referire la dispozițiile legale a căror interpretare unitară se solicită în prezentul recurs în interesul legii, respectiv art. II alin. (5) raportat la alin. (1) din Legea nr. 130/2015. Singurul text de lege la care se face referire în motivare este art. II alin. (6) din Legea nr. 130/2015, care, între timp, a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr. 145 din 16 martie 2022 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 17 mai 2022. ... 54. În plus, cele trei decizii menționate nu se încadrează în obiectul prezentului recurs în interesul legii (dacă era necesară formularea unei cereri de către personalul auxiliar de specialitate pe perioada în care acesta se afla în plată cu pensia de serviciu stabilită potrivit vechilor prevederi ale Legii nr. 567/2004), deoarece reclamanții formulaseră asemenea cereri la puțin timp după intrarea în vigoare a Legii nr. 130/2015, spre deosebire de deciziile menționate în sprijinul primei opinii jurisprudențiale, în care cererile s-au formulat după încetarea plății pensiei de serviciu stabilite în baza Legii nr. 567/2004. De aceea, instanța de control judiciar nu mai face referire în motivare la dispozițiile art. II alin. (5) raportat la alin. (1) din Legea nr. 130/2015, de vreme ce reclamanții au îndeplinit condiția de a formula cererea de plată a pensiei de serviciu la puțin timp după intrarea în vigoare a Legii nr. 130/2015. ... 55. Nici celelalte două decizii invocate în susținerea celei de-a doua opinii jurisprudențiale (deciziile civile nr. 2.434 și nr. 2.435 din 5 decembrie 2022 ale Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale) nu soluționează diferit problema de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii. ... 56. Aceste decizii sunt pronunțate de același complet de judecată al Curții de Apel Cluj și conțin motivări identice. În cuprinsul motivării nu se face referire la dispozițiile legale a căror interpretare unitară se solicită în prezentul recurs în interesul legii, respectiv art. II alin. (5) raportat la alin. (1) din Legea nr. 130/2015. Dimpotrivă, rezultă că motivul pentru care soluția primei instanțe de admitere a cererii de chemare în judecată a fost considerată legală și temeinică de către instanța de apel a constat în încălcarea art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin lipsirea reclamantei de pensia de serviciu în perioada cuprinsă între 1 martie 2019 și 31 octombrie 2021, iar nu faptul că nu era necesară formularea unei cereri de acordare a pensiei de serviciu în baza Legii nr. 130/2015. ... 57. Chiar dacă aceste două decizii ar fi apte să justifice a doua opinie jurisprudențială, conform căreia dispozițiile art. II alin. (5) raportat la alin. (1) din Legea nr. 130/2015 trebuie interpretate în sensul că reclamantul beneficiază de pensia de serviciu prevăzută de Legea nr. 130/2015 și în ipoteza în care nu a formulat cerere de acordare a pensiei de serviciu în baza art. II alin. (5) din această lege, cât timp se afla în plată cu pensia de serviciu stabilită în temeiul Legii nr. 567/2004, nu este îndeplinită condiția soluționării diferite a aceleiași probleme de drept prin hotărâri judecătorești definitive, deoarece acestea nu pot contura o practică judiciară neunitară, reflectată într-un număr consistent de hotărâri potrivnice, cu atât mai mult cu cât acestea sunt pronunțate de același complet de judecată. ... 58. Existența a doar două hotărâri judecătorești definitive prin care au fost pronunțate soluții divergente asupra problemei de drept supuse analizei în prezentul recurs în interesul legii constituie numai un posibil indiciu în sensul unei practici judiciare divergente, întrucât noțiunea de practică judiciară presupune că instanțele judecătorești au fost învestite cu soluționarea acelei probleme de drept într-un număr semnificativ de cauze, astfel încât devine posibilă identificarea unei orientări majoritare și a alteia minoritare sau a unei divergențe serioase între instanțele judecătorești în interpretarea și aplicarea legii. ... 59. Lipsa sau existența unei practici judiciare simbolice ori incipiente pentru declanșarea recursului în interesul legii a fost sancționată cu inadmisibilitatea sesizării într-o jurisprudență constantă a instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare. În acest sens sunt deciziile Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 6 din 8 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 2 februarie 2015; nr. 11 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 13 iulie 2016 (paragrafele 24-25); nr. 18 din 2 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 7 decembrie 2017 (paragrafele 39-48); nr. 19 din 14 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.192 din 8 decembrie 2020 (paragrafele 40-45); nr. 3 din 15 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 22 aprilie 2021 (paragrafele 34-35 și 43-49) etc. ... 60. Având în vedere neîndeplinirea acestei condiții de ordin procedural, în aplicarea prevederilor art. 515 din Codul de procedură civilă, recursul în interesul legii va fi respins ca inadmisibil, neimpunându-se analizarea pe fond a problemei de drept. ... ...