Decizia ÎCCJ nr. 915/2023Punctul II

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este fondat, pentru considerentele arătate în continuare. Prin Ordinul ministrului educației nr. 5.954/2015, reclamantei i-a fost conferit titlul de doctor în domeniul „Informații și securitate națională“. Ulterior, în data de 19.10.2018, în temeiul art. 1 din cuprinsul anexei nr. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, aprobat prin Ordinul ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 3.482/2016, s-a sesizat Consiliul general al CNATDCU cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul tezei de doctorat. Prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.413/03.12.2019 s-a aplicat măsura retragerii titlului de doctor, avându-se în vedere raportul comisiei de analiză a contestației, validat de Consiliul general al CNATDCU în ședința din 25.10.2019, Decizia CNATDCU nr. 16.872/15.607 din 18.11.2019 prin care Consiliul general CNATDCU a validat prin vot respingerea contestației și menținerea deciziei inițiale de retragere a titlului de doctor în domeniul informații și securitate națională pentru doamna O.G. A.M. (T.), fiind invocate în drept art. 1, 8, 10 și 11 din Legea nr. 554/2004, precum și toate dispozițiile legale din cuprinsul lucrării. În cauza de față, reclamanta a solicitat instanței de contencios administrativ, prin cererea introductivă, anularea dispozițiilor art. 50 din Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, deoarece încalcă principiul neretroactivității legii și principiul previzibilității acesteia. Art. 50 din Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat dispune în sensul că: (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională în organizarea și desfășurarea studiilor universitare de doctorat, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poate lua măsurile prevăzute la art. 170 din Legea nr. 1/2011. (2) Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv membrii CNATDCU și IOSUD, poate sesiza în scris, prin intermediul UEFISCDI, Consiliul general al CNATDCU cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data susținerii acesteia, și de data acordării titlului de doctor. (3) Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării poate fi sesizat cu privire la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare de către personalul de cercetare-dezvoltare din cadrul IOSUD, potrivit prevederilor art. 323 din Legea nr. 1/2011. Înalta Curte constată că art. 50 alin. (1) și (2) din Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 a fost emis în scopul organizării executării legii, fiind dat în aplicarea art. 170 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, care prevede: În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică și management universitar sau de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calității de conducător de doctorat; ... b) retragerea titlului de doctor; ... c) retragerea acreditării școlii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului școlii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenți-doctoranzi. ... Prin Decizia Curții Constituționale nr. 364 din 8.06.2022 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 24 august 2022) s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011 sunt constituționale, în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice. Pe subiectul analizat, prezintă relevanță următoarele considerente expuse în decizia instanței constituționale: 36. În mod evident, cele stabilite de comisia de doctorat și validate de CNATDCU, cu consecința conferirii/atribuirii titlului de doctor, nu pot fi reexaminate de o altă comisie sub aspectul valorii științifice a lucrării, neexistând niciun temei constituțional sau legal în acest sens. Odată ce comisia de doctorat s-a pronunțat, nicio altă comisie nu se poate transforma în cenzorul acesteia, astfel că nu poate să realizeze o reanalizare și o reapreciere a evaluării acesteia, să infirme constatările acesteia și să dea un verdict propriu. Cele stabilite de comisia de doctorat și validate de CNATDCU sunt aspecte necenzurabile ale actului administrativ emis, întrucât vizează aprecierea valorică a conținutului tezei de doctorat, și angajează răspunderea autorității emitente a actului. O reapreciere axiologică a tezei de doctorat și infirmarea titlului de doctor pe considerente străine principiului legalității creează un veritabil risc la adresa securității juridice. ... 37. Se mai reține că, după cum nici instanța judecătorească nu are competența de a statua cu privire la fondul științific al tezei de doctorat elaborate, nici autoritatea emitentă nu are competența de a reaprecia fondul științific al acesteia. Astfel, anularea sau revocarea, după caz, a titlului de doctor/diplomei de doctor nu poate fi realizată pentru aceste aspecte, ci doar pentru aspecte ce țin de legalitatea desfășurării procedurii de conferire/atribuire, cu respectarea termenelor prevăzute de lege pentru anularea/revocarea acestora, precum și a condițiilor de legalitate în vigoare la momentul acordării lor. Altfel s-ar ajunge la arbitrar și la o insecuritate juridică permanentă în privința deținerii titlului de doctor. ... 38. Toate aceste aspecte, însă, țin de interpretarea și aplicarea legii, revenind autorității emitente să facă aprecierea in concreto a motivelor invocate pentru revocarea titlului de doctor, cu respectarea principiului aplicării în timp a legii [potrivit art. 15 alin. (2) din Constituție], apreciere care este supusă controlului judecătoresc. ... 39. În ceea ce privește fixarea unui termen în care autoritatea emitentă să aibă posibilitatea să revoce actul administrativ, Curtea constată că, în condițiile prezentei decizii, rezultă că revocarea titlului de doctor se poate face de autoritatea emitentă numai pe perioada în care acesta nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice. Prin urmare, odată cu soluția de constatare a neconstituționalității sub rezervă de interpretare, în mod implicit, revocarea se poate face numai într-un anumit termen, variabil, de la caz la caz, dar care se încadrează în exigențele Legii nr. 554/2004, astfel că aspectele criticate reprezintă chestiuni de interpretare și aplicare a legii pe care Curtea Constituțională nu are competența de a le soluționa. ... Sintetizând, Curtea Constituțională a reținut prin decizia mai sus arătată că trebuie realizată o diferențiere între, pe de o parte, anularea titlului de doctor de către instanța judecătorească și, pe de altă parte, controlul judecătoresc cu privire la revocarea acestui titlu de către organul administrativ emitent. Cele două situații evocă ipoteze distincte, conturate după criteriul intrării în circuitul civil și al producerii de efecte juridice. Astfel, în cazul în care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, atât titlul de doctor, cât și înscrisul constatator pot fi desființate numai prin hotărâre judecătorească, pentru că, altfel, dacă se lasă la îndemâna instituției emitente a actului desființarea titlului, se imprimă și se induce o insecuritate asupra raportului juridic deja stabilit. O altă chestiune care reiese din analiza Deciziei nr. 364 din 8 iunie 2022 este aceea a limitelor judecății în cadrul acțiunii în anularea titlului de doctor ori, după caz, a ordinului de revocare a titlului de doctor. Astfel, anularea sau revocarea, după caz, a titlului de doctor/diplomei de doctor nu poate fi realizată pentru aspecte subsumate fondului științific al tezei de doctorat elaborate, ci doar pentru aspecte ce țin de legalitatea desfășurării procedurii de conferire/atribuire, cu respectarea termenelor prevăzute de lege pentru anularea/revocarea acestora, precum și a condițiilor de legalitate în vigoare la momentul acordării lor. În caz contrar, s-ar ajunge la arbitrar și la o insecuritate juridică permanentă în privința deținerii titlului de doctor. Totodată, Curtea Constituțională a constatat că nici instanța judecătorească nu are competența de a statua cu privire la fondul științific al tezei de doctorat elaborate, după cum nici autoritatea emitentă nu are competența de a reaprecia fondul științific al acesteia. În caz contrar, s-ar ajunge la arbitrar și la o insecuritate juridică permanentă în privința deținerii titlului de doctor. În ceea ce privește „inexistența unei limitări temporale în formularea sesizărilor“, decizia anterior amintită a stabilit că „În ceea ce privește fixarea unui termen în care autoritatea emitentă să aibă posibilitatea să revoce actul administrativ, Curtea constată că, în condițiile prezentei decizii, rezultă că revocarea titlului de doctor se poate face de autoritatea emitentă numai pe perioada în care acesta nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice“ (paragraful 39). În raport cu dezlegarea dată de Curtea Constituțională prin decizia de interpretare a dispozițiilor art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011, Înalta Curte apreciază că se impune anularea dispozițiilor art. 50 din Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat. Luând în considerare efectele deciziei sus-menționate, obligatorii potrivit art. 147 din Constituția României, trebuie menționat că art. 50 din Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 este adoptat cu încălcarea principiului reglementat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Art. 50 din Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, fiind o normă de executare în concret a legii, nu poate produce alte efecte decât cele permise de dispozițiile normei primare, respectiv art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011. În consecință, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ raportat la art. 498 alin. (2) din Codul de procedură civilă, va casa hotărârea recurată și, în rejudecare, va admite acțiunea reclamantei și va dispune anularea dispozițiilor art. 50 din Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat. Totodată, în considerarea prevederilor art. 23 din Legea nr. 554/2004, urmează a se dispune întreprinderea tuturor demersurilor necesare pentru publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I. ...