Decizia ÎCCJ nr. 81/2022 (HP)Punctul IX

IX. Punctele de vedere ale specialiștilor 45. Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galați - Facultatea de Drept și Științe administrative a învederat că opinia științifică a specialiștilor din cadrul Departamentului de Științe Juridice este în sensul că adaptarea contractului, în situația intervenirii unui caz de impreviziune, este o soluție prioritară în raport cu soluția dării în plată, așa cum a stabilit legiuitorul prin art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, în acord cu cele statuate de Curtea Constituțională a României prin deciziile sale relevante. În măsura în care contractul de credit în discuție se află în faza executării firești (plata ratelor de credit este eșalonată în timp potrivit scadențarului negociat de părți), adaptarea sa se va face cu luarea în considerare a scopului, a interesului părților în derularea lui, a modalității și, mai ales, a capacității de asumare și îndeplinire a propriilor obligații, a posibilității de conciliere a intereselor ambelor părți, precum și a realităților economice extrinseci, ce permit caracterizarea prestațiilor ca fiind sau nu proporționale. Dacă pentru acel contract a fost declarată scadența anticipată, indiferent de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului (inclusiv atunci când bunul ipotecat nu a fost încă valorificat), adaptarea contractului poate avea loc, dar numai sub forma recalculării creanței și, eventual, a eșalonării în timp a plății ei. Aceasta este o aplicare corelată a dispozițiilor art. 4 alin. (4) și ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, condiții în care este indiferent și titularul actual al creanței (în sensul că poate diferi de cel cu care debitorul a contractat inițial). Așadar, este exclusă revenirea la forma inițială a contractului, în sensul lipsirii de efecte a declarării, de către creditor, a scadenței anticipate. În aceste condiții, nu mai este relevantă identificarea criteriilor obiective de apreciere a utilității sociale a continuării executării contractului, pentru că nu mai are loc o astfel de continuare (în parametrii inițiali, însemnând, în primul rând, eșalonarea în timp a ratelor contractuale). ... 46. Universitatea „Danubius“ din Galați - Facultatea de Drept a învederat opinia specialiștilor săi, care este în sensul că, pentru ipoteza debitorului ce este executat silit, iar imobilul ipotecat nu a fost încă valorificat, sunt aplicabile prevederile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, respectiv executarea silită aflată în derulare este suspendată până la soluționarea litigiului pornit în baza Legii nr. 77/2016, instanța având obligația de a aplica cu prioritate soluția adaptării contractului. Scopul legii speciale este acela de a proteja debitorii contractelor de credit de abuzurile cesionarilor de creanțe și, în egală măsură, de a partaja într-un mod cât mai echitabil riscurile devalorizării bunului între creditor și debitor. Caracterul scadent al contractului are o natură forțată, atrasă de utilizarea de către creditor a oricăror mijloace juridice care să poată determina recuperarea grabnică a creanței. Cu referire la criteriile obiective de identificare a „utilității sociale a continuării executării contractului“, Curtea Constituțională a reținut că legiuitorul a oferit instanțelor un criteriu rațional, și anume, aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat, acestea fiind specifice fiecărui raport juridic contractual. ... 47. Universitatea București - Facultatea de Drept a comunicat opinia specialiștilor din cadrul Departamentului de Drept privat, în sensul existenței unei compatibilități între soluția adaptării contractului prin reechilibrarea prestațiilor și contractele de credit declarate scadente anticipat, creanțele respective formând obiectul executărilor silite, impunându-se eliminarea surplusului acumulat ca urmare a onerozității obligațiilor din sold, respectiv acordarea posibilității consumatorului de achitare eșalonată a soldului rezultat ca urmare a eliminării surplusului cauzat de onerozitatea obligațiilor. Utilitatea socială a continuării executării contractului se regăsește în situația în care, consecință a reechilibrării prestațiilor, cocontractanții au posibilitatea de a urmări, pe toată durata respectivă, emolumentul avut în vedere la formarea acordului de voințe. ... 48. Institutul Național al Magistraturii a exprimat opinia în sensul că cererea de echilibrare și continuare a contractului păstrează caracterul prioritar și în ipoteza în care debitorul a fost decăzut din beneficiul termenului și are loc o procedură execuțională de urmărire a imobilului ipotecat, fără ca acesta să fi fost valorificat. Un criteriu obiectiv aplicabil este reprezentat de prestațiile la care părțile s-au obligat, în condițiile în care onerozitatea excesivă a acestora are ca reper conținutul matematic al art. 4 din Legea nr. 77/2016. ... 49. Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara, în principal, a apreciat că sesizarea este inadmisibilă, iar pe fond, în ceea ce privește prima întrebare, îi revine judecătorului de drept comun, învestit cu o cerere întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 77/2016, să verifice, ulterior constatării impreviziunii, în ce măsură contractul în discuție poate fi adaptat, respectiv în ce măsură pot fi reechilibrate prestațiile părților, indiferent de stadiul în care se află executarea silită ori de forma de executare care se continuă împotriva consumatorului, în acord cu Decizia nr. 7/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Referitor la cea de a doua întrebare s-a arătat că noțiunea de „utilitate socială“ trebuie interpretată în acord cu considerentele deciziilor nr. 623/2016 și nr. 432/2021 ale Curții Constituționale, criteriile obiective de identificare a utilității sociale neputând fi decelate decât prin compararea unor situații ipotetice cu situația concretă de fapt, dedusă judecății. ... ...