Decizia ÎCCJ nr. 74/2022 (HP)Punctul II

II. Expunerea succintă a cauzei Curtea de Apel București - Secția a II-a penală este învestită, în ultimul grad de jurisdicție, cu soluționarea apelului formulat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva Sentinței penale nr. 188/F din data de 23 februarie 2021 a Tribunalului București - Secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 45.168/3/2018. Prin sentința penală menționată s-au dispus următoarele: În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, a fost achitat inculpatul P.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 din Codul penal în referire la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal (fapta din perioada 2006-2007). În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, a fost achitat inculpatul P.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 din Codul penal în referire la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal (fapta din perioada 2009-2010). În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, a fost achitat inculpatul C.I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. 1 din Codul penal 1969 cu referire la art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 în forma anterioară Legii nr. 187/2012, cu aplicarea art. 5 din Codul penal (fapta din 2009-2010). În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, a fost achitată inculpata S.T. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. 1 din Codul penal 1969 cu referire la art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 în forma anterioară Legii nr. 187/2012, cu aplicarea art. 5 din Codul penal (fapta din 2009-2010). Au fost ridicate măsurile asigurătorii instituite prin ordonanța din 18 decembrie 2018 până la concurența sumei de xx Euro și yy USD asupra imobilului casă de locuit compusă din trei dormitoare și anexe (2,500 sq.ft.) situată în A., achiziționat de G.L. la data de 24 martie 2011. S-a constatat că prin Încheierea de ședință din data de 13 martie 2019, judecătorul de cameră preliminară a dispus revocarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin aceeași ordonanță a procurorului asupra imobilului teren cu suprafața de XX mp, situat în B. înscris în cartea funciară a sectorului x București. Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul București a reținut, în esență, cu referire la toate acuzațiile care fac obiectul judecății, că în cauză, probele administrate nu satisfac exigența standardului de probațiune dincolo de orice îndoială rezonabilă, condamnarea putându-se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de o astfel de îndoială, standard care constituie o garanție a aflării adevărului și a dreptului la un proces echitabil. Fiind sesizată cu apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, în ședința publică din data de 21 iunie 2022, Curtea de Apel București - Secția a II-a penală a pus în discuția părților cererea formulată de inculpata S.T. în sensul sesizării, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept expuse în preambul. Reprezentantul Ministerului Public a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale unei astfel de sesizări, prevăzute de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, iar pe fondul sesizării, a arătat că pentru reținerea formei agravate a infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 din Codul penal 1969 cu aplicarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, în varianta anterioară Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, este suficient ca funcționarul în legătură cu care s-a comis infracțiunea de dare de mită să aibă atribuții de control, chiar dacă infracțiunea săvârșită nu are legătură directă cu respectivele atribuții. În acest sens a invocat practica instanțelor judecătorești. Inculpatul P.C., prin apărător, a solicitat admiterea cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală și suspendarea soluționării cauzei. La același termen, inculpata S.T. a formulat, prin apărător ales, o cerere de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată [din infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. 1 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 în forma anterioară Legii nr. 187/2012, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, în infracțiunea de dare de mită, forma tip, prevăzută de art. 255 alin. 1 din Codul penal anterior]. O solicitare similară a fost formulată și de către inculpatul C.I. Referitor la cererile de schimbare a încadrării juridice, instanța de control judiciar a prorogat soluționarea acestora, după soluționarea de către instanța supremă a sesizării referitoare la dezlegarea chestiunii de drept anterior expuse. ...