Decizia ÎCCJ nr. 4/2019 (HP)Punctul II
Punctul II
II. Expunerea succintă a cauzei
Curtea de Apel București - Secția I penală este învestită, în ultimul grad de jurisdicție, cu soluționarea apelului declarat de inculpatul I. L. împotriva Sentinței penale nr. 75 din 12.01.2017, pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală în Dosarul nr. 41.901/3/2016.
Prin Sentința penală nr. 75 din 12.01.2017, Tribunalul București - Secția I penală în baza art. 485 alin. (1) lit. a) raportat la art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție cu inculpatul I. L., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, și trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, obiect al cauzei penale nr. 286/P/2016.
Împotriva Sentinței penale nr. 75 din 12.01.2017, pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală, inculpatul I. L. a declarat apel, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția I penală la data de 16 februarie 2017.
În motivarea apelului, inculpatul a solicitat în principal reducerea și schimbarea modalității de executare a pedepsei, față de toate circumstanțele reale și personale.
În cursul judecării apelului, la termenul de judecată din data de 16 martie 2017, apărătorul ales al inculpatului a formulat în scris și a susținut oral o cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în legătură cu interpretarea și aplicarea prevederilor art. 485 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, în sensul de a se da o dezlegare de principiu chestiunii vizând posibilitatea judecătorului sesizat cu acordul de recunoaștere a vinovăției de a proceda la reindividualizarea pedepsei stabilite prin acord.
Prin Încheierea din data de 16.03.2017, Curtea a respins cererea inculpatului, reținând, în esență, că nu este îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate, apreciind, la acel moment, că interpretarea normelor de drept incidente nu ridică vreo dificultate.
A invocat însă, din oficiu, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 485 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, apreciind că acestea contravin prevederilor art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție, care garantează principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale și, respectiv, obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, după cum contravin și prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, care statuează că justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești.
De la data sesizării, 16.03.2017, Curtea Constituțională nu sa pronunțat asupra excepției, cauza suferind amânări succesive, din răspunsurile Curții rezultând că soluționarea excepției se află în faza efectuării raportului.
Ulterior, prin Încheierea din 6 decembrie 2018, Curtea de Apel București - Secția I penală, în temeiul art. 476 alin. (1) raportat la art. 475 din Codul de procedură penală, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept anterior menționate.
Întrucât cauza a suferit amânări succesive și nu sunt de administrat alte probe, a dispus suspendarea judecării cauzei până la momentul pronunțării asupra chestiunii de drept, conform art. 476 alin. (2) teza a II-a din Codul de procedură penală. ...
Sursa oficială ↗