Decizia ÎCCJ nr. 72/2022 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 22. În urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme, în jurisprudența Completului competent să judece recursul în interesul legii și a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu au fost identificate decizii care să prezinte relevanță asupra dezlegării problemei de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... B. Jurisprudența instanțelor naționale 23. Curțile de apel Brașov, București, Constanța, Iași, Pitești, Târgu Mureș și Timișoara au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 24. Într-o orientare jurisprudențială, s-a apreciat că acordarea drepturilor prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 este condiționată de existența fondurilor în bugetul asigurărilor pentru șomaj cu această destinație. ... 25. În acest sens, este jurisprudența următoarelor instanțe: curțile de apel Bacău (Sentința civilă nr. 709C/2021 a Tribunalului Neamț, definitivă prin Decizia Curții de Apel Bacău nr. 302 din 17 mai 2022), Cluj (Decizia civilă nr. 652/2020) și Suceava (Decizia nr. 632/2020). În același sens și-a exprimat punctul de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, și Tribunalul Vaslui. ... 26. În susținerea acestei practici judiciare au fost reținute următoarele argumente: (i) conform art. 95 alin. (1^1) din Legea nr. 76/2002, încheierea convenției și acordarea subvenției prevăzute de art. 85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 se pot face numai în limita sumelor aprobate în bugetul asigurărilor pentru șomaj cu această destinație, cu respectarea prevederilor Legii finanțelor publice nr. 500/2002; ... (ii) a interpreta dispozițiile art. 85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 în sensul că solicitantul este îndreptățit a primi subvenția doar ca urmare a faptului că a depus o cerere în acest sens după încheierea contractului individual de muncă cu angajatul, în condițiile prevăzute de dispozițiile respective, ar echivala cu ignorarea prevederilor art. 95 alin. (1^1) din Legea nr. 76/2002, care, practic, ar rămâne fără efect. În cauza dedusă judecății, s-a reținut că, din înscrisurile prezentate de AJOFM, rezultă că, de la data depunerii cererii, nu au existat fonduri disponibile în buget cu această destinație. ... ... 27. Într-o altă orientare jurisprudențială, s-a apreciat că încheierea convențiilor și achitarea subvențiilor prevăzute de dispozițiile art. 85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 nu sunt condiționate de existența fondurilor prevăzute în buget cu această destinație, fiind condiționate numai de depunerea unei cereri de către angajator, în condițiile prevăzute de dispozițiile menționate. ... 28. În acest sens este jurisprudența comunicată de următoarele instanțe: curțile de apel Alba Iulia (Decizia civilă nr. 381/2022), Cluj (Decizia nr. 49/2020; Decizia nr. 115/2021; Decizia nr. 869/2021, Decizia nr. 1.429/2021), Craiova (Sentința nr. 403/2021, definitivă prin Decizia Curții de Apel Craiova nr. 2.320/2021), Galați (Decizia nr. 680/2022), Ploiești (Decizia nr. 1.443/2021), Suceava (Decizia nr. 4.847/2013; Decizia nr. 490/2022), tribunalele Dolj (Sentința nr. 435/2022, definitivă prin Decizia nr. 1.284/2022 a Curții de Apel Craiova) și Satu Mare (Decizia nr. 654/R/2011). În același sens și-au exprimat punctul de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, următoarele instanțe: Curtea de Apel Târgu Mureș și tribunalele București, Călărași, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți și Vrancea. ... 29. Într-un punct de vedere teoretic nuanțat, nesusținut de practică judiciară, s-a apreciat că încheierea convențiilor și achitarea subvențiilor prevăzute de dispozițiile art. 85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 sunt condiționate doar de depunerea unei cereri de către angajator, în termen de 12 luni de la data încheierii contractului de muncă cu o persoană ce face parte din categoriile la care se referă acest text legal (Tribunalul Hunedoara). ... 30. În sensul acestei practici judiciare, au fost reținute următoarele argumente: (i) condițiile pe care angajatorul trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de drepturile prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 sunt prevăzute de articolul respectiv și de prevederile art. 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002. Este adevărat că art. 95 alin. (1^1) din Legea nr. 76/2002 impune ca măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru a căror acordare se prevede, potrivit dispozițiilor legale, încheierea de contracte sau convenții cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă, să se acorde cu respectarea sumelor aprobate în bugetul asigurărilor pentru șomaj cu această destinație, cu respectarea prevederilor Legii finanțelor publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare. În cauza dedusă judecății (Decizia Curții de Apel Alba Iulia nr. 381/2022), însă, s-au reținut următoarele: a) AJOFM nu a justificat nici limitele bugetare și nici depășirea cheltuielilor în perioada în care reclamanta a formulat cererea de acordare a subvenției; b) o multitudine de cereri depuse de alți angajatori ulterior depunerii cererii reclamantei (care a fost respinsă pentru lipsa fondurilor) au primit soluții favorabile, iar pârâta a încheiat convenții cu aceștia, fără a invoca lipsa fondurilor necesare pentru încheierea și finanțarea lor; c) pârâta AJOFM nu a oferit nicio explicație rezonabilă cu privire la faptul că cererea reclamantei a fost soluționată la aproximativ un an de la data înregistrării, interval de timp în care a încheiat convenții pentru același tip de cereri depuse de alți angajatori ulterior datei depunerii cererii de către reclamantă; d) pârâta AJOFM nu a oferit nicio explicație rezonabilă de ce finanțarea convenției pentru cererea formulată de reclamantă nu s-a putut realiza din fonduri externe nerambursabile în condițiile în care art. 85^2 din Legea nr. 76/2002 prevede că măsurile prevăzute la art. 73^2,74,75,80 și 85 pot fi finanțate, pe baza principiului adiționalității, conform art. 95 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului și Consiliului din 17 decembrie 2013, atât din fonduri externe nerambursabile, cât și din fondurile publice naționale aprobate în bugetul asigurărilor pentru șomaj; e) în circumstanțele expuse s-a reținut că pârâta AJOFM a acționat cu exces de putere prin încălcarea dreptului reclamantei de a beneficia de același tratament aplicat altor persoane; ... (ii) dispozițiile art. 85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 stabilesc, în mod imperativ, dreptul la obținerea subvenției cu unica condiție a încadrării în muncă a categoriilor de persoane enumerate, neexistând obligația îndeplinirii unei condiții suplimentare, respectiv ca, în această perioadă de 12 luni, să existe și fonduri/credite bugetare aprobate în acest scop de către ordonatorii superiori de credite, cu atât mai mult cu cât aceste subvenții nu se suportă din bugetul propriu al angajatorilor, ci din bugetele special constituite în acest scop, fiind achitate prin intermediul agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă. În consecință, singura condiție care trebuie îndeplinită de către angajatorii care încadrează în muncă persoanele la care textul de lege face referire este aceea de a menține raporturile de muncă pe o perioadă de cel puțin 18 luni, sub sancțiunea prevăzută de art. 85 alin. (4) din Legea nr. 76/2002, respectiv de a restitui în totalitate agențiilor pentru ocuparea forței de muncă sumele încasate cu acest titlu; ... (iii) potrivit dispozițiilor art. 85^2 din Legea nr. 76/2002, „Măsurile prevăzute la art. 73^2,74,75,80 și 85 se finanțează, pe baza principiului adiționalității, conform art. 95 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului și Consiliului din 17 decembrie 2013, din fonduri externe nerambursabile și din fondurile publice naționale aprobate în bugetul asigurărilor pentru șomaj“. Din economia dispozițiilor pct. 2 „Acordarea de credite în condiții avantajoase“ din secțiunea a 3-a „Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor“ rezultă că subvențiile nu se suportă din bugetul propriu al angajatorilor, ci din bugetele special constituite în acest scop, fiind achitate prin intermediul agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, astfel încât condiția suplimentară la care se face referire în textul sesizării apare ca lipsită de justificare legală; ... (iv) interpretarea în sensul condiționării încheierii convenției și acordării subvenției în condițiile art. 85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 de existența fondurilor/creditelor bugetare aprobate în acest scop ar adăuga la lege, pentru acordarea drepturilor fiind suficientă depunerea unei cereri de către angajator, în termen de 12 luni de la încheierea contractului de muncă în condițiile prevăzute de dispozițiile menționate; ... (v) lipsa alocării fondurilor din bugetul asigurărilor pentru șomaj nu poate constitui temei legal pentru neacordarea facilităților către entitatea care a formulat cererea, în condițiile în care aceasta a încheiat o convenție unde se menționează că AJOFM se obligă să acorde sumele cuvenite potrivit art. 85 din Legea nr. 76/2002, prin plata acestora, conform prevederilor art. 61 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002. Or, potrivit acestor dispoziții, sumele lunare cuvenite conform art. 80,85,93^4 și 93^6 din lege se acordă de agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană, respectiv a municipiului București, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în termen de 15 zile lucrătoare de la data de 1 a lunii următoare expirării termenului de depunere a documentelor necesare pentru verificarea și acordarea acestor sume. Așadar, sursa de finanțare este implicit indicată în convenția încheiată. Această sursă este reprezentată de bugetul asigurărilor pentru șomaj, iar împrejurarea referitoare la lipsa aprobării sumelor în acest buget, ca urmare a nealocării resurselor financiare constituie, în realitate, neîndeplinirea obligației asumate de agenția pentru ocuparea forței de muncă prin convenție și nicidecum un motiv de sistare a plății stimulentului la care această instituție s-a obligat; ... (vi) dispozițiile art. 95 alin. (1^1) din Legea nr. 76/2002 și art. 4 din Legea nr. 500/2002 impun respectarea limitei sumelor aprobate în bugetul asigurărilor pentru șomaj cu această destinație, dar fără a condiționa încheierea convențiilor prevăzute de art. 85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 de aprobarea propriu-zisă a bugetului. Dacă prevederile art. 85 și ale art. 95 alin. (1^1) din Legea nr. 76/2002, art. 4 din Legea nr. 500/2002 și art. 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 ar fi interpretate în sensul că încheierea convențiilor este condiționată de existența în buget a fondurilor cu această destinație, aceasta ar reprezenta adăugarea unei cerințe pe care legea nu o prevede și care ar face ineficiente cererile în ipoteza în care termenul de decădere de 12 luni expiră înainte de data aprobării suplimentării bugetului. Cu alte cuvinte, fără nicio culpă din partea angajatorului, care a respectat cerințele impuse de lege, se ajunge la respingerea unei solicitări perfect legale pe motiv că nu s-au aprobat creditele bugetare. Or, dacă aprobarea prealabilă a creditelor bugetare ar reprezenta o cerință, legiuitorul ar fi prevăzut-o în mod expres. De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că de aprobarea creditelor bugetare ar putea depinde decontarea sumelor, dar nu și aprobarea cererii de acordare a subvenției. Ca atare, în condițiile în care beneficiarul a depus lunar documentația pentru a obține subvenția prevăzută de art. 85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, a înregistrat declarațiile și datele despre angajator și a întocmit situațiile financiare aferente, refuzul AJOFM de a vira subvenția a fost emis cu exces de putere; ... (vii) dacă s-ar admite ideea că este legală condiționarea încheierii convenției de existența fondurilor bănești, s-ar încălca principiul egalității în fața legii și s-ar crea o situație discriminatorie pentru angajatorii care nu ar beneficia de subvențiile prevăzute de lege cu toate că îndeplinesc cerințele legale în integralitatea lor, față de cei care au beneficiat de subvenții pentru că au avut șansa ca, la momentul introducerii cererii lor, statul român să beneficieze de fondurile bănești necesare. ... ... ... ...