Decizia ÎCCJ nr. 52/2022 (HP)Punctul V

V. Opinia specialiștilor consultați În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării. Colectivul de drept penal al Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai a apreciat că incidența art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 republicată, nu poate determina de plano întrunirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal, sub aspectul îndeplinirii condiției vizând existența unei îmbibații alcoolice de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. În susținerea concluziei de mai sus s-a arătat, în esență, că prin art. 90 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 (în forma anterioară datei de 1 februarie 2014) era incriminată fapta conducătorului de vehicul sau a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substanțe stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după producerea unui accident de circulație care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane până la recoltarea probelor biologice ori până la testarea cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic sau până la stabilirea cu un mijloc tehnic certificat a prezenței acestora în aerul expirat. Așadar, anterior, conduita avută în vedere de instanța de trimitere era în mod explicit sancționată penal, relevant fiind faptul că forma corespondentă temporal a art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 era aceeași. S-a arătat că, odată cu preluarea infracțiunilor rutiere în Codul penal, conduita relevantă nu a mai fost inclusă într-o manieră explicită într-o normă de incriminare. Potrivit opiniei exprimate, această lacună legislativă nu poate fi „acoperită“ prin activarea prezumării elementului de tipicitate al îmbibației alcoolice peste limita legală, conform art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, pentru următoarele argumente: Chiar și anterior, în condițiile unui conținut identic al art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, legiuitorul a incriminat în mod distinct conduita relevantă. Principiul legalității incriminării nu permite „extinderea“ textului de la art. 336 din Codul penal, prin activarea unei prezumții de tipicitate, în temeiul art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. Destinatarul normei trebuie să cunoască cu exactitate care este conduita interzisă de lege, iar în condițiile „mixării“ unui text clar sub aspectul tipicității cu o prezumție dintr-o lege extrapenală nu se poate susține că un astfel de deziderat ar putea fi atins. S-a apreciat că interpretarea conform căreia art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, ar permite reținerea tipicității infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal și în ipoteza mai sus analizată ar contraveni indirect considerentelor cuprinse în Decizia Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, prin care s-a stabilit că lezarea valorii sociale protejate prin art. 336 din Codul penal are loc doar în situația în care autorul prezenta o alcoolemie peste limita legală, la momentul conducerii unui autovehicul pe drumurile publice. Pe cale de consecință, a fortiori, ar trebui considerată neconstituțională și soluția activării prezumției prevăzute de art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, pentru a fundamenta tipicitatea infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal. Totodată, s-a apreciat că, deși prezumția este tolerată și în cadrul procesului penal, prezumarea unei îmbibații alcoolice peste limita legală la momentul conducerii autovehiculului din faptul conex al consumului de alcool post factum nu are un caracter rezonabil, căci din consumul de alcool post factum nu poate fi dedusă într-o manieră rezonabilă depășirea limitei legale a îmbibației alcoolice la momentul conducerii autovehiculului pe drumurile publice. În cuprinsul opiniei exprimate s-a apreciat că, dacă s-ar accepta că art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 instituie o prezumție cu incidență și în sfera dreptului penal, ar însemna că norma de incriminare rezultată [art. 336 din Codul penal „completat“ cu art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată] ar avea o aplicabilitate mai largă chiar decât norma de incriminare anterioară. Astfel, art. 90 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 (forma anterioară datei de 1 februarie 2014) incrimina consumul de alcool post factum doar în cazul în care autorul produsese anterior un accident de circulație care avusese ca rezultat „uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane“. Pe de altă parte, raportat la conținutul art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, prezumția de tipicitate ar fi incidentă în cazul consumului de alcool post factum dacă autorul a produs un accident de circulație, iar alcoolemia rezultată depășește limita legală. Or, conform art. 75 din același act normativ, „Accidentul de circulație este evenimentul care întrunește cumulativ următoarele condiții: a) sa produs pe un drum deschis circulației publice ori și-a avut originea într-un asemenea loc; b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel puțin unui vehicul sau alte pagube materiale; c) în eveniment a fost implicat cel puțin un vehicul în mișcare“. În consecință, fapta ar fi sancționată și dacă autorul a produs un accident (fără urmarea privind vătămarea sau moartea altor persoane), a consumat ulterior alcool, rezultând o alcoolemie ce depășește limita legală, pe când, anterior datei de 1 februarie 2014, o astfel de conduită era infracțiune doar dacă consumul de alcool era subsecvent producerii unui accident de circulație care a produs uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane. ...