Decizia ÎCCJ nr. 44/2022 (HP)Punctul III

III. Opinia completului care a dispus sesizarea și punctele de vedere ale procurorului și părților A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 32. Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția penală a apreciat că sunt îndeplinite toate cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv: instanța care formulează sesizarea este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, potrivit art. 250^1 alin. (1) din Codul de procedură penală, și anume cu judecarea contestațiilor formulate împotriva Încheierii penale din 7 martie 2022, pronunțată de Tribunalul Mureș în Dosarul nr. 2.221/102/2018/a1.20*; de chestiunea de drept invocată depinde soluționarea pe fond a cauzei, deoarece motivul de contestație invocat de inculpata B. Asigurări de Viață - S.A. vizează tocmai interpretarea noțiunii de „pagubă“ conținută în prevederile art. 249 din Codul de procedură penală și legalitatea instituirii sechestrului asigurător asupra bunurilor sale până la concurența unei sume de bani care include și accesoriile aferente debitului principal; asupra chestiunii de drept invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii, iar aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării 33. Încheierea din 13 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția penală în Dosarul nr. 2.221/102/2018/a1.20*, prin care s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, nu cuprinde punctul de vedere al completului de judecată în legătură cu problema ce se solicită a primi o dezlegare de principiu prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, instanța de trimitere rezumându-se doar la prezentarea celor două orientări jurisprudențiale conturate în privința interpretării noțiunii de „pagubă“ din cuprinsul art. 249 din Codul de procedură penală și la argumentele pe care acestea se fundamentează. ... 34. În acest sens s-a arătat, în esență, că, într-o primă orientare, a fost avută în vedere Decizia Completului competent să judece recursul în interesul legii nr. 17/2015, prin care, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 19 din Codul de procedură penală, s-a stabilit că, în cauzele penale având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de Legea nr. 241/2005, instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligații fiscale accesorii datorate, în condițiile Codului de procedură fiscală. ... 35. Totodată, s-a ținut seama și de faptul că, la stabilirea valorii probabile a pagubei cu privire la care se pot institui măsuri asigurătorii, organul judiciar trebuie să se raporteze la soluția care s-ar putea dispune pe fondul cauzei cu privire la latura civilă, doar în acest mod putându-se oferi garanții efective părții civile pentru repararea pagubei, așa cum reclamă dispozițiile art. 249 din Codul de procedură penală. ... 36. În plus, a fost invocată și opinia însușită de participanții la întâlnirea pe teme de practică neunitară a președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel din 16-17 mai 2019, conform căreia există posibilitatea instituirii de măsuri asigurătorii și cu privire la accesorii, iar în situația în care este achitat debitul principal, măsurile asigurătorii pot fi menținute pentru a garanta plata accesoriilor. ... 37. Astfel, s-a făcut distincție între prejudiciul produs prin comiterea infracțiunii de evaziune fiscală de care se ține seama la încadrarea juridică a faptei și care este echivalentul taxelor și impozitelor de la plata cărora s-a sustras inculpatul (debitul principal) și paguba la repararea căreia acesta poate să fie obligat în caz de condamnare, care cuprinde atât debitul principal, cât și accesoriile fiscale, potrivit Deciziei Completului competent să judece recursul în interesul legii nr. 17/2015. ... 38. În ceea ce privește cea de-a doua orientare jurisprudențială, instanța de trimitere a arătat că aceasta se întemeiază pe dispozițiile art. 173 alin. (1) , art. 174 alin. (1) și ale art. 176 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, constatându-se că obligațiile de plată accesorii au un caracter prestabilit atât în privința semnificației pe care acestea o au în contextul raportului juridic de drept fiscal (sancțiune aplicabilă în cazul neîndeplinirii la scadență a obligației de plată), cât și în privința modalității de calcul al sumelor în care se materializează și au aceeași natură juridică cu aceea a obligațiilor fiscale principale. ... 39. De asemenea, s-a reținut faptul că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 101/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 24 martie 2021, în interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 s-a statuat faptul că cel care a afectat integritatea bugetului public va trebui să plătească paguba efectiv suferită de bugetul de stat, majorată cu 20%, la care se vor plăti dobânzi și penalități. ... 40. Ca atare, s-a apreciat, în această a doua orientare jurisprudențială, că dacă, în ceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei, la stabilirea efectivă a prejudiciului suferit de către partea civilă se are în vedere atât prejudiciul constând în echivalentul cuantumului creanțelor fiscale principale, cât și creanțele fiscale accesorii, la stabilirea valorii probabile a pagubei produse prin infracțiune în vederea instituirii măsurilor asigurătorii nu se pot lua în considerare dobânzile și penalitățile de întârziere, acestea neputând fi asimilate unui beneficiu nerealizat (lucrum cessans). ... ... C. Punctul de vedere al contestatoarei B. Asigurări de Viață - S.A. 41. Contestatoarea-inculpată B. Asigurări de Viață - S.A. a menționat că nu pot fi confundate noțiunile de prejudiciu/pagubă produs/ă prin comiterea unei infracțiuni și de pretenții ale părții civile, însuși legiuitorul făcând această distincție atunci când a procedat la modificarea Legii nr. 241/2005. Astfel, dacă în forma în vigoare la data adoptării actului normativ (2005) art. 10 stipula că, „în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate“, ca urmare a modificării intrate în vigoare la 1 februarie 2014 sa prevăzut că, „în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate“, pentru ca, din 4 aprilie 2021, să se revină la vechea formulare, respectiv „în cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6^1,8 sau 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda (...)“. ... 42. Așadar, spre deosebire de perioada în care a fost în vigoare dispoziția care impunea inculpatului acoperirea integrală a pretențiilor părții civile pentru a putea beneficia de cauza de reducere a pedepsei, când aceste pretenții cuprindeau atât prejudiciul cauzat, cât și accesoriile, anterior datei de 1 februarie 2014 și după 4 aprilie 2021, textele legale s-au referit/se referă strict la prejudiciul cauzat, care trebuie acoperit integral de către inculpat pentru a putea beneficia de cauza de nepedepsire sau de cauza de reducere a pedepsei, prejudiciu care nu cuprindea/nu cuprinde și accesoriile. În acest sens, a fost invocată și practica judiciară, cu trimitere la soluțiile de clasare sau de încetare a procesului penal pronunțate în situația în care inculpatul achita integral prejudiciul (în trecut, până la un anumit moment procesual), fără a se ține seama de accesorii. ... 43. S-a mai apreciat de către contestatoarea inculpată că, pentru luarea de măsuri asigurătorii în procesul penal în considerarea accesoriilor, nu ar putea fi invocată nici Decizia Completului competent să judece recursul în interesul legii nr. 17/2015, întrucât, prin aceasta, s-a stabilit că, în cauzele penale având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligațiile fiscale accesorii, datorate în condițiile Codului de procedură fiscală. Or, după cum prevede art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii civile. ... 44. Altfel spus, acțiunea civilă alăturată celei penale se soluționează după regulile răspunderii civile delictuale, potrivit căreia despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit (adică accesoriile în materie fiscală), precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. În schimb, în materia măsurilor asigurătorii prevăzute de art. 249 din Codul de procedură penală, se face referire clară doar la repararea pagubei, adică a pierderii efectiv suferite, nu și la câștigul nerealizat. ... 45. În plus, s-a invocat și dificultatea stabilirii valorii probabile a pagubei (până la concurența căreia trebuie instituite măsurile asigurătorii), în situația în care în aceasta ar fi incluse și accesoriile, în fiecare zi curgând dobânzi și penalități până la stingerea efectivă a obligației fiscale principale. ... 46. Procurorul și contestatorii P.D. și V. - S.R.L. nu au formulat, cu ocazia dezbaterilor de la termenul de judecată din 4 aprilie 2022, un punct de vedere cu privire la fondul chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită. ... ... ...