DECIZIE 1649/2022Punctul 4

ÎCCJ · decizie · dosar 1.434/2/2018
Punctul 4
4. Apărările intimaților Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. În motivarea întâmpinării s-au arătat următoarele: Împrejurarea că actele executorilor judecătorești sunt supuse controlului este prevăzută în mod explicit în art. 60-62 din Legea nr. 188/2000. Legea stabilește principii generale cu privire la controlul actelor și activității executorilor judecătorești, pe de o parte, controlul judecătoresc pe calea procedurală a contestației la executare și a plângerii, iar, pe de altă parte, controlul de ordin profesional, obiectul acestuia fiind definit în art. 62 din Legea nr. 188/2000. Calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătorești nu poate fi concepută în afara legalității care reprezintă conformitatea acestora cu o normă legală. De aceea, limita controlului administrativ este conformitatea cu dispozițiile legale aplicabile, fără ca acest control să se constituie într-o imixtiune într-un caz concret aflat în curs de soluționare. Din analiza dispozițiilor Regulamentului și a celor din art. 60-62 din Legea nr. 188/2000 nu rezultă existența unei contradicții între cele două reglementări referitoare la obiectul controlului profesional și nici nu se verifică ipoteza afirmată în sensul că art. 103 din regulament adaugă legii atunci când stabilește că în înfăptuirea controlului profesional se urmărește legalitatea lucrărilor executorilor judecătorești. Atât controlul exercitat de ministrul justiției, cât și cel înfăptuit de organele Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România vizează respectarea legii în activitatea desfășurată de executorii judecătorești. În acest sens, în mod corect reține instanța de fond în considerentele hotărârii pronunțate faptul că cerința calității actelor și lucrărilor nu poate fi considerată ca fiind independentă de legalitatea lucrărilor executorilor judecătorești, ci dimpotrivă, analiza calității lucrării presupune și analiza legalității acesteia. Potrivit art. 62 din Legea nr. 188/2000, calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătorești reprezintă obiect al controlului profesional. Dacă controlul profesional are în vedere toate actele și lucrările efectuate de executorii judecătorești, fără ca organele administrative să poată dispune cu privire la eficacitatea actelor de executare, în cadrul controlului judecătoresc efectuat în cadrul contestației la executare, instanța de judecată este singura care poate dispune în sensul eficacității sau ineficacității acestora. Chiar dacă persoana interesată sau vătămată nu a uzat de mijloacele procedurale puse la dispoziția sa, actele și lucrările biroului pot forma obiectul controlului profesional, având în vedere și faptul că executorul judecătoresc este exponentul unui serviciu de interes public. În vreme ce instanța de judecată are competența de a anula sau dimpotrivă de a păstra un act de executare după analiza conformității cu legea, autoritățile competente să exercite controlul profesional nu au această atribuție, însă pot să constate neconformități în exercitarea atribuției de control administrativ și să ia măsurile legale privind executorii judecătorești, astfel cum sunt demersurile pentru exercitarea acțiunii disciplinare. Așadar, distinct de controlul judecătoresc realizat la sesizarea celor interesați sau vătămați prin actele de executare, autoritatea care exercită coordonarea și controlul activității executorilor judecătorești, conform art. 4 din Legea nr. 188/2000, și organele reprezentative în condițiile legii au obligația legală de a se asigura că activitatea executorilor judecătorești se desfășoară potrivit actelor care reglementează activitatea de executare silită. Conduita profesională nu poate fi concepută în afara actelor care definesc și constituie activitatea specifică desfășurată de executorii judecătorești, acestea fiind parte din activitatea lor, cum în mod corect subliniază instanța de fond. De asemenea, calitatea actelor și lucrărilor se exprimă în raport de conformitatea cu normele legale. Organismele profesionale sunt competente să constate neconformități/încălcări ale prevederilor legale în exercitarea atribuției de control administrativ și să ia măsurile prevăzute de lege, dacă constată nesocotirea dispozițiilor legale, acesta fiind sensul reglementării cuprinse în art. 103 alin. (2) din Regulament, dispoziție care nu adaugă reglementării cuprinse în Legea nr. 188/2000, ci dimpotrivă, respectă litera și spiritul reglementării primare. Cu referire la Decizia nr. 810 din 27 septembrie 2007 prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și art. 59 alin. (1) lit. b) (art. 62 în forma republicată) din Legea nr. 188/2000, autorul excepției susținea neconstituționalitatea reglementării care instituie controlul profesional, arătând că „profesia de executor judecătoresc este supusă controlului statal, în condițiile în care statul însuși este uneori debitor, fiind direct interesat în exercitarea de către executorii judecătorești a atribuțiilor lor. Totodată, mai arată că asigurarea independenței judecătorilor și a instanțelor de judecată își pierde orice valoare atât timp cât executorul judecătoresc nu se bucură de același statut.“ În sens contrar, Curtea Constituțională a constatat că este firesc ca activitatea executorilor judecătorești să fie supusă controlului profesional, iar în situația în care sunt constatate abateri, aceștia să răspundă disciplinar. Curtea observă că faptele pentru care executorul judecătoresc răspunde disciplinar sunt expres și limitativ prevăzute de lege și se referă la conduita profesională a acestuia. Acțiunea disciplinară se exercită în condițiile art. 45 din Legea nr. 188/2000, iar audierea executorului este obligatorie, acesta putând să își formuleze toate apărările pe care le consideră necesare. Hotărârea prin care se stabilește răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc poate fi contestată la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România, iar hotărârea acestei comisii poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al executorului. Toate aceste prevederi legale constituie garanții ale desfășurării unui proces echitabil, așa încât Curtea nu poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale și convenționale invocate de autorul excepției. Față de cele ce preced, se arată că în mod corect a apreciat instanța de fond faptul că prin instituirea controlului profesional al executorilor judecătorești, care vizează conformitatea actelor întocmite cu legea, nu se adaugă la Legea nr. 188/2000, deoarece lucrările executorilor judecătorești sunt parte din activitatea pe care aceștia o desfășoară. În drept, au fost invocate prevederile art. 490 alin. (2) și ale art. 496 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ...
Sursa oficială ↗