DECIZIE 1649/2022Punctul 5

5. Răspunsul la întâmpinare Recurentul B.G. a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat următoarele: Așa cum rezultă din însuși conținutul deciziei, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și art. 59 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/2000, prevederi legate strâns între ele, în sensul că acest control administrativ reglementat de această lege are în vedere calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătorești. Cu alte cuvinte, atât intimatul-pârât, cât și prima instanță au insistat, în principal, pe faptul că s-a respins această excepție de neconstituționalitate și s-a considerat că este firesc ca activitatea executorilor judecătorești să fie supusă controlului profesional, iar hotărârea prin care se stabilește răspunderea disciplinară a executorilor judecătorești poate fi atacată cu recurs la curtea de apel, toate aceste prevederi legale constituind garanția desfășurării unui proces echitabil. Or, chestiunea este cu totul alta, având în vedere faptul că nu a pus în discuție dreptul acestor organe administrative de control, în calitate de executor judecătoresc, și nici procedura de soluționare a eventualelor abateri disciplinare, ci doar obiectul acestui control, chestiune care a fost clarificată tocmai în considerentele acestei hotărâri a Curții Constituționale. Astfel, Curtea Constituțională, analizând conținutul prevederii legale atacate, și anume „calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătorești“, a stabilit că „faptele pentru care executorul judecătoresc răspunde disciplinar sunt expres și limitativ prevăzute de lege și se referă la conduita profesională a acestuia“. Cu privire la conținutul și înțelesul termenului de conduită (fel de a se purta, comportament, manieră, atitudine) este de la sine înțeles că acesta nu poate avea un alt conținut atunci când este vorba de un judecător, de un funcționar public, de un expert, de un notar sau de un executor judecătoresc. Ca urmare a acestor clarificări, este neîndoielnic faptul că în niciunul dintre cazuri controlul exercitat de către organele administrative, care este un control pur administrativ, nu se poate intersecta cu cel jurisdicțional exercitat de către instanța de judecată, nu îl poate înlocui, suplini sau completa pe acesta. Natura juridică a controlului profesional este aceea de activitate exclusiv administrativă. În raportul dintre controlul profesional si controlul jurisdicțional, pe acele componente ce pot implica ambele forme de răspundere a executorilor judecătorești, cel dintâi are un caracter subsidiar celui din urmă. Așadar, controlul profesional este supus unor limitări atunci când acesta interferează cu controlul jurisdicțional în sensul că este ținut de constatările efectuate de instanța de judecată în mod expres ori chiar de lipsa unor atare statuări, situația determinată de neantrenarea unui control de legalitate ca efect al nesocotirii unor termene procedurale. Dacă instanța admite contestația la executare și se dispune anularea ori îndreptarea unui act de executare, nu se exclude ipoteza declanșării ulterioare a unei cercetări disciplinare a executorului judecătoresc. Sub acest aspect sunt relevante atât dispozitivul, cât și considerentele hotărârii pronunțate de instanța de executare, pentru a putea verifica ce elemente au determinat-o să procedeze la admiterea contestației la executare, constatări care se opun cu putere de lucru judecat. Dacă instanța respinge contestația la executare în privința aspectelor care se circumscriu fondului raportului juridic execuțional dintre creditor și debitor, se exclude posibilitatea de angajare a răspunderii disciplinare a executorului judecătoresc, întrucât, referitor la chestiunile de drept substanțial dintre părți, statuările instanței de executare se opun cu putere de lucru judecat oricăror altor constatări ulterioare. În privința aspectelor neclarificate de debitor pe calea contestației în executare ori criticate, dar nesoluționate de instanță ca efect al unei excepții peremptorii, nu se poate angaja răspunderea disciplinară ulterioară a executorului judecătoresc, întrucât asemenea neregularități, necontestate de debitor sau contestate, dar neanalizate pe fond ca efect al intervenirii vreunui fine de neprimire, se acoperă ca efect al decăderii acestuia din dreptul de a le mai critica. Prin urmare, asemenea chestiuni se validează ca efect al sancțiunii ce operează asupra debitorului, nefiind, astfel, îngăduit ca ulterior un organ administrativ să se substituie instanței de judecată și să aprecieze el însuși existența anumitor neregularități, care, formal, s-au acoperit. Singura autoritate competentă în acest sens este instanța de executare, a cărei intervenție se poate activa numai la solicitarea părții interesate sau vătămate și numai în anumite condiții restrictive temporale; executorul judecătoresc nu poate fi expus unei eventuale sancțiuni disciplinare, în condițiile în care actele de executare sunt valide ca efect al neintervenției părții interesate în planul raporturilor execuționale susceptibile de cenzură din partea instanțelor de executare. Existența încheierii de încuviințare a executării silite este obligatorie pentru executorul judecătoresc și, în consecință, în egală măsură îl protejează de eventualele critici ce îi pot fi aduse activității acestuia din perspectiva verificării sau nu a aspectelor ce intră în sfera de competență a instanțelor de executare. În concluzie, aspectele ce țin de fondul raportului juridic execuțional nu pot forma obiect al controlului profesional exercitat asupra executorului judecătoresc, acestea fiind supuse cenzurii exclusive realizate de instanța de executare. Chiar neuzarea de mijlocul procedural al contestației la executare sau uzarea de acest mijloc procedural și respingerea acestuia din orice motive nu pot determina răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc pentru presupuse neregularități circumscrise raportului privat dintre părți, nefiind îngăduit ca unui organism administrativ să i se recunoască posibilitatea de a se substitui instanței de judecată. ...