Decizia ÎCCJ nr. 3/2022 (HP)Punctul VII

VII. Examenul jurisprudenței în materie 1. Jurisprudența națională relevantă În materialul transmis de curțile de apel au fost identificate două hotărâri judecătorești: – Decizia penală nr. 371/A din 18 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a II-a penală. Prin această decizie inculpatul P.R.A. a fost condamnat, printre altele, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, însă, potrivit situației de fapt, depistarea acestuia s-a realizat la aeroport, între punctul de trecere al frontierei și punctul de control vamal; ... – sentința penală, anonimizată, pronunțată de Tribunalul Brăila - Secția penală. Prin această hotărâre un inculpat a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, însă introducerea drogurilor în țară s-a realizat prin expedierea unui bagaj pe numele unei persoane care nu avea cunoștință de conținutul acestuia. ... Aceste hotărâri nu sunt relevante pentru problema de drept supusă dezlegării, întrucât în cuprinsul acestora nu s-au analizat aspecte legate de încadrarea juridică a faptei, sub forma tentativei sau sub forma faptei consumate, în raport cu frontiera de stat sau cu birourile vamale din cadrul aeroporturilor. ... 2. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 2.1. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, au fost identificate deciziile nr. 15/2017 și nr. 18/2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, relevante în problema de drept analizată. Prin Decizia nr. 15 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 18 mai 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că în interpretarea dispozițiilor art. 2 și 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, acțiunea unică continuată de transport al drogurilor pe teritoriul unui stat străin și pe teritoriul României, fără drept, întrunește atât elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 2 din Legea nr. 143/2000, cât și elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 3 din același act normativ, în concurs formal (ideal). De asemenea, în considerentele acestei decizii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut că, „în cazul în care inculpatul a trecut peste frontiera de stat a României o cantitate de 0,5 kg de droguri de mare risc, într-un tren internațional, care a circulat ulterior acestui moment pe teritoriul României până în gara unde inculpatul a fost depistat, sunt întrunite atât elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută în art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, în varianta transportului, cât și elementele constitutive ale infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc, prevăzută în art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, în varianta introducerii în țară, în concurs“. Prin Decizia nr. 18 din 5 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 30 ianuarie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia prin care se solicita dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „dacă acțiunea unică de transport, respectiv deținerea fără drept pentru consum a drogurilor de risc sau de mare risc pe teritoriul altui stat și, ulterior, pe teritoriul României, poate constitui elementul material al infracțiunilor prevăzute de art. 3 și art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri în concurs formal de infracțiuni sau constituie infracțiunea unică prevăzută de art. 4 din aceeași lege“, întrucât s-a apreciat că prin Decizia nr. 15 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 18 mai 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a răspuns și acestei probleme de drept. ... 2.2. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma documentării prealabile întocmirii prezentului raport, prin intermediul Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la nivelul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești referitoare la acuzația de introducere în țară de droguri de risc/mare risc prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri: Decizia nr. 184/RC/2017 din data de 27 aprilie 2017, Decizia nr. 301/2014 din data de 28 ianuarie 2014, Decizia nr. 416/RC/2019 din data de 31 octombrie 2019, Decizia nr. 1.138/2014 din data de 31 martie 2014, Decizia nr. 3.559 din data de 2 noiembrie 2012, Decizia nr. 3.657/2013 din data de 21 noiembrie 2013, Decizia nr. 3.660/2013 din data de 21 noiembrie 2013 și Decizia nr. 6.859/2004 din data de 17 decembrie 2004. Decizia nr. 6.859 din data de 17 decembrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală este deosebit de relevantă întrucât oferă răspuns la problema de drept ce formează obiectul sesizării de față. ... ... 3. Jurisprudența Curții Constituționale Prin Decizia nr. 263 din 24 aprilie 2018 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 26 iulie 2018, s-a statuat că dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Curtea Constituțională nu a efectuat o analiză și din perspectiva problemei de drept ce face obiectul sesizării de față a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar a examinat prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, statuând că acestea întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... ...