Decizia ÎCCJ nr. 77/2021 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 13. Prin acțiunea introductivă, înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov la 6 august 2020 cu nr. 2.321/62/2020, astfel cum a fost modificată, reclamantul A a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B, C și D, pronunțarea unei hotărâri prin care aceștia să fie obligați să plătească reclamantului din bugetul asigurărilor pentru șomaj suma de 70.048 de lei, reprezentând contravaloarea indemnizației de șomaj prevăzute de art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020. ... 14. În motivarea cererii reclamantul a arătat că, în contextul stării de urgență instituite și prelungite pe teritoriul țării prin Decretul nr. 195/2020, precum și prin Decretul nr. 240/2020, dată fiind întreruperea activității pe care o desfășura, a dispus suspendarea temporară a contractelor individuale de muncă, din inițiativa angajatorului, conform art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, din analiza art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 rezultând care sunt categoriile de angajatori cărora li se aplică aceste facilități, nefiind făcută nicio distincție între angajatorii de drept public și cei de drept privat și nicio referire la sursa finanțării cheltuielilor de personal; singura condiție impusă de textul de lege este aceea a reducerii sau întreruperii temporare a activității, corelativ cu suspendarea contractelor individuale de muncă, ce a fost îndeplinită de către reclamant. ... 15. Prin Încheierea de ședință din 15 ianuarie 2021, Tribunalul Brașov - Secția I civilă a statuat că este competent funcțional în a tranșa chestiuni care privesc asigurările sociale, astfel cum acestea sunt pretinse de către persoanele îndreptățite. ... 16. Tribunalul Brașov - Secția I civilă, prin Sentința civilă nr. 121/MAS din 12 februarie 2021, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâții D și C, și, în consecință, a respins cererea formulată de reclamantul A ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă și a respins cererea formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâta B, ca neîntemeiată. ... 17. În privința cererii formulate în contradictoriu cu B, s-a reținut, în esență, că, deși dispozițiile art. XI alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 se referă la „angajatorii care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parțial ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2“, fără a face distincție în funcție de categoria angajatorilor, din interpretarea istorico-teleologică a actului normativ, în corelare și cu alte acte normative ce vizează același domeniu de reglementare, voința legiuitorului nu a fost în sensul ca această măsură de sprijin să fie recunoscută și în beneficiul instituțiilor și autorităților publice. ... 18. În acest sens s-a făcut trimitere la forma inițială a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020, art. XI alin. (2) , precizând că nu se poate reține că o instituție publică ar fi în măsură să îndeplinească vreuna dintre cele două condiții instituite de textul menționat, din moment ce, cu privire la condiția menționată la lit. a) , art. 12 din anexa nr. 1 laDecretul nr. 195/2020 prevedea că certificatele de situație de urgență se eliberează de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19 (o instituție publică nu este un operator economic), iar, în ceea ce privește condiția de la lit. b) , se constată de asemenea că nu este îndeplinită, din moment ce o astfel de instituție are aprobate în bugetul anual, potrivit legii, sumele necesare acoperirii cheltuielilor de personal. ... 19. În plus, a arătat că, în cuprinsul art. XV din același act normativ, în forma inițială, se prevedea că: „alți profesioniști, astfel cum sunt reglementați de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care nu au calitatea de angajatori și întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, beneficiază, din bugetul general consolidat, de o indemnizație egală cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit pentru anul 2020“, deci legiuitorul a avut în vedere, ca destinatari ai normei juridice prevăzute la art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, pe care reclamanta își fundamentează demersul judiciar, profesioniștii, categorie din care nu fac parte instituțiile publice (art. 3 din Codul civil definește profesioniștii ca fiind „toți cei care exploatează o întreprindere“). ... 20. Totodată, s-a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020, la art. 9 alin. (1) , a prevăzut „decontarea din fonduri europene aferente Programului operațional «Capital uman», conform regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul programului și, respectiv, al ghidurilor solicitantului, a indemnizațiilor acordate în baza art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, companiilor a căror activitate a fost afectată în mod direct și indirect de epidemie și care au dispus măsura întreruperii temporare a activității, ca urmare a intrării în șomaj tehnic a angajaților“, instanța reținând totodată că inclusiv dispozițiile art. XIV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 prevedeau posibilitatea de a putea fi acoperite, din fonduri externe nerambursabile, prin Ministerul Fondurilor Europene, în limita sumelor alocate și în conformitate cu prevederile și regulile de eligibilitate aplicabile, cheltuielile din bugetul asigurărilor pentru șomaj efectuate potrivit art. XI alin. (1) . ... 21. Or, instituțiile publice nu constituie „companii“, astfel că, deși unele dintre acestea au dispus măsura intrării în șomaj tehnic a angajaților și a întreruperii temporare a activității în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, acestea nu sunt destinatarele măsurilor instituite de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020. ... 22. Împotriva Încheierii din 15 ianuarie 2021 și a Sentinței civile nr. 121/MAS din 12 februarie 2021 ale Tribunalul Brașov - Secția I civilă a formulat apel reclamantul A. ... 23. Prin apelul declarat împotriva Încheierii din 15 ianuarie 2021 s-a solicitat admiterea acestuia, anularea sentinței apelate și, pe cale de consecință, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței competente material funcțional, anume Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, arătându-se că, soluționând conflictul de competență întro cauză similară prezentei (relativ la obiect și cauză - plată indemnizație șomaj, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 - Hotărârea nr. 3 din 18 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 149/64/2021 al Curții de Apel Brașov), s-a stabilit competența de soluționare a cererii formulate în favoarea Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Brașov. ... 24. Prin apelul declarat împotriva Sentinței civile nr. 121/MAS din 12 februarie 2021 s-a solicitat admiterea acestuia, schimbarea în tot a sentinței apelate și, pe cale de consecință, respingerea excepțiilor privind lipsa calității procesuale pasive a pârâților C și D, iar, pe fondul cauzei, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată și modificată. ... 25. În motivarea căii de atac promovate s-a arătat că scopul și efectele modificărilor succesive ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 sunt acelea de adaptare a cadrului legislativ la nevoile concrete ale societății într-o perioadă de criză economică, socială și sanitară. Or, dacă legiuitorul ar fi avut intenția de a stabili/delimita/restrânge subiecții/beneficiarii art. XI din actul normativ anterior menționat, ar fi prevăzut și indicat acest lucru, așa cum, în mod expres, a stabilit condițiile ce se impun a fi îndeplinite de către angajatori, termenele și formalitățile etc. și cum, de altfel, a inclus și alte categorii de persoane, a căror activitate nu mai putea fi realizată pe perioada instituirii stării de urgență, în sfera de aplicare a actului normativ. ... 26. Totodată, a arătat că nu poate fi primită teoria primei instanțe, potrivit căreia un act normativ ce a avut și are drept principal scop oferirea și asigurarea unor măsuri de sprijin și protecție ar exclude, din sfera de aplicare a prevederilor sale, anumite categorii de angajatori a căror activitate a fost întreruptă din cauza pandemiei de COVID-19 și a stării de urgență, cu atât mai mult cu cât obiectul de activitate al A vizează activități destinate publicului larg, incompatibile cu starea de urgență și cu măsurile restrictive adoptate, iar finanțarea sa se realizează din venituri proprii, obținute în urma exercitării de activități economice în mod organizat, respectiv din administrarea de bunuri și din prestarea de servicii, precum și din subvenții acordate de la bugetul local, prin Consiliul Local Brașov și Primăria Municipiului Brașov. ... 27. Or, având în vedere situația concretă generată de pandemie, anularea activităților cu public, întreruperea activității sale și a activităților din turism în perioada martie-iunie 2020, A a arătat că nu a putut realiza veniturile proprii propuse pentru anul bugetar 2020, neavând nici creditele bugetare necesare efectuării cheltuielilor angajate în bugetul aferent anului 2020, consecința directă constând în reducerea fondului de salarii. În acest sens a precizat că subvențiile bugetare ce asigură o parte din veniturile apelantului sunt în strânsă corelație și cu cheltuielile bugetare (aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2020) și cu veniturile proprii. În situația unor sincope economice în veniturile proprii (în concret, nerealizarea veniturilor proprii), determinate de întreruperea activităților producătoare de venit propriu, nu există nici creditele bugetare necesare efectuării cheltuielilor angajate în acest buget. ... 28. În cadrul soluționării căii de atac s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunile de drept ce fac obiectul prezentei sesizări. ... ...