Decizia ÎCCJ nr. 68/2021 (HP)Punctul IV

IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării În urma consultării instanțelor de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, sa evidențiat opinia majoritară potrivit căreia, în cazul persoanelor care pot interoga oricând o bază de date conținând informații nepublice, o asemenea interogare neurmată de realizarea ulterioară a unor acte specifice exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu interogarea efectuată poate reprezenta o depășire a limitelor pentru care a fost acordată autorizarea, indiferent dacă persoana respectivă folosește (în interes personal sau în interesul altor persoane) sau nu datele astfel obținute. În argumentare s-a arătat, în esență, că accesul fără drept la un sistem informatic presupune fie inexistența unui temei legal sau contractual, fie depășirea limitelor pentru care s-a dat autorizarea, situație care se regăsește și în ipoteza în care accesul nu s-a făcut în interes de serviciu, ci în interes personal, neavând relevanță sub aspectul calificării faptei ca infracțiune (art. 360 din Codul penal) faptul că parola de acces și contul folosite pentru autentificare au fost reale, din moment ce autorul nu a acționat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Astfel, s-a apreciat că, întrucât autorizarea a fost acordată cu un anumit scop, și anume efectuarea de acte ulterioare proprii îndeplinirii sarcinilor specifice funcției deținute și în legătură cu care trebuia realizată interogarea, deturnarea acesteia de la finalitatea inițială depășește limitele autorizării, constituind infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 din Codul penal. Totodată, s-a mai menționat că, pentru stabilirea în concret a limitelor autorizării, nu este necesar a fi avută în vedere conduita ulterioară a făptuitorului, fiind suficientă examinarea contextului în care s-a realizat accesarea sistemului informatic (în exercitarea atribuțiilor de serviciu), fără a prezenta importanță pentru încadrarea faptei în norma de incriminare modul în care funcționarul folosește datele accesate, utilizare care, de regulă, îmbracă forma unor infracțiuni distincte (divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice; abuz în serviciu; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații). Acest punct de vedere a fost exprimat de curțile de apel București, Secția a II-a penală, Galați și Iași, de tribunalele Ialomița și instanțele arondate, Giurgiu, Vaslui, Caraș-Severin și Bacău, precum și de judecătoriile Iași, Huși, Bârlad, Videle, Reșița, Caransebeș și Onești. În sens contrar, curțile de apel București, Secția I penală, Pitești și Constanța, tribunalele Teleorman și Timiș și judecătoriile Roșiori de Vede, Turnu Măgurele, Alexandria și Timișoara au apreciat că, în cazul persoanelor care pot interoga oricând o bază de date conținând informații nepublice, o asemenea interogare neurmată de efectuarea ulterioară a unor acte specifice exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu interogarea realizată nu întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 360 din Codul penal, nefiind îndeplinită cerința esențială ca sistemul informatic să fie accesat fără drept, din moment ce respectivele persoane au dreptul de a interoga oricând o asemenea bază de date. Deopotrivă, în legătură cu acest aspect, s-a mai arătat de către o parte din instanțele indicate anterior (Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Teleorman și judecătoriile Roșiori de Vede, Turnu Măgurele, Alexandria, Timișoara) că, atât timp cât sistemele informatice ce stochează bazele de date în discuție sunt folosite în mod uzual de anumite categorii de funcționari, în virtutea atribuțiilor de serviciu, „depășirea limitelor autorizării“ se poate stabili doar ulterior, în funcție de modul în care informațiile obținute în urma interogării au fost valorificate. Într-o opinie izolată, Curtea de Apel Timișoara a apreciat că orice interogare a unei baze de date conținând informații nepublice în afara atribuțiilor de serviciu care au justificat acordarea dreptului de acces la respectiva bază de date reprezintă o depășire a limitelor autorizării, însă nu echivalează cu un acces fără drept la sistemul informatic, în sensul art. 360 din Codul penal, fapta putând întruni elementele de tipicitate ale unei infracțiuni de serviciu. Răspunsurile curților de apel Cluj, Brașov, Bacău, Alba Iulia, Oradea, Suceava și Târgu Mureș, precum și cele ale tribunalelor Covasna, Brașov, Buzău, Constanța și Tulcea cuprind doar mențiunea neidentificării, în jurisprudența acestora ori, după caz, a instanțelor din circumscripție, a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării, iar, în plus, cel al Tribunalului Brașov face trimitere doar la aspecte de ordin teoretic generale, fără referiri concrete la chestiunea analizată. În mod similar, Curtea de Apel Pitești și Tribunalul Prahova au făcut doar mențiunea identificării, la nivelul acestora, a unor decizii, respectiv sentințe ce privesc chestiunea de drept invocată, pe care le-au atașat răspunsului transmis. Curtea de Apel Craiova nu a comunicat un punct de vedere. ...