Decizia ÎCCJ nr. 59/2021 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.I. Asupra admisibilității sesizării 36. Analiza condițiilor de admisibilitate instituite de legiuitor în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă conduce spre concluzia că acestea sunt întrunite. ... 37. În doctrină, dar și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, condițiile de admisibilitate au fost identificate după cum urmează: a) existența unei cauze în curs de judecată, în ultimă instanță; ... b) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... c) chestiunea de drept în discuție să aibă caracter de noutate; ... d) Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei probleme de drept, iar aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; ... e) de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să depindă soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată. ... ... 38. În examinarea primelor două condiții de admisibilitate se constată că instanța de trimitere (curtea de apel), învestită cu soluționarea unui apel împotriva hotărârii prin care pârâtul a fost obligat la încadrarea reclamantei în funcția de asistent medical cu studii superioare în grad principal și la plata drepturilor salariale aferente, va pronunța o decizie definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, raportat la art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă; prin urmare, aceste cerințe de admisibilitate sunt întrunite. ... 39. De asemenea, este îndeplinită și condiția referitoare la noutatea chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită. ... 40. Din această perspectivă au fost emise adrese către toate curțile de apel, care au procedat la verificări ale jurisprudenței la nivelul instanțelor judecătorești situate în circumscripțiile lor și au comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție un număr limitat de hotărâri judecătorești identificate în materia care face obiectul sesizării de față. Cum caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, numărul limitat al hotărârilor pronunțate în materia în discuție, precum și opiniile teoretice divergente ale judecătorilor de la instanțele naționale relevă faptul că, deși practica judiciară pare abia a se contura, menținerea incertitudinii interpretării ar putea determina apariția în viitor a jurisprudenței neunitare, fiind întrunită astfel și cerința noutății. ... 41. Este îndeplinită și condiția de admisibilitate care impune ca, asupra chestiunii de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat. Deși textul art. 519 din Codul de procedură civilă nu prevede în mod expres, spre deosebire de legislația procesual penală internă, modalitatea în care Înalta Curte de Casație și Justiție să fi statuat asupra chestiunii de drept care formează obiectul sesizării, cerința legală este îndeplinită, întrucât problema de drept semnalată nu a fost soluționată printr-o hotărâre prealabilă sau în cadrul unui recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 42. De asemenea, este întrunită și cerința ca soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, atât timp cât chiar autorul căii de atac a apelului care formează obiect al învestirii instanței de trimitere este cel care critică incidența prevederilor art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, reținute de prima instanță, pentru obligarea pârâtului la încadrarea reclamantei în funcția de asistent medical cu studii superioare în grad principal și plata drepturilor salariale aferente. ... ... X.II. Cu privire la fondul sesizării 43. Potrivit dispozițiilor art. 207 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, „Asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori de moașă, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării“. ... 44. Corelativ, alin. (3) al aceluiași articol precizează că „Se consideră specializări de profil clinic potrivit prevederilor alin. (1) și (2) următoarele: asistent medical generalist, asistent medical obstetrică-ginecologie, asistent medical de pediatrie, asistent medical de ocrotire“. ... 45. Astfel cum rezultă din expunerea de motive care a însoțit Legea nr. 95/2006, realizarea unui sistem de sănătate modern, din punctul de vedere al practicii medicale, și eficient, din punct de vedere economic, compatibil cu sistemele de sănătate din Uniunea Europeană, este condiționată în mod nemijlocit de realizarea unui cadru normativ coerent și unitar. Legea nr. 95/2006 a fost, așadar, adoptată în considerarea acestor majore deziderate, fiind vorba despre un act normativ ce cuprinde 17 titluri și care este structurat pe domeniile majore de asistență medicală. ... 46. Examinarea în concret a întregului conținut al acestui act normativ trimite la concluzia că este destinat să reglementeze o categorie particulară de relații sociale, anume cele din domeniul sănătății, având deci un domeniu de aplicare specific și, pe cale de consecință, limitat. ... 47. În ce privește înțelegerea relației dintre legea generală și legea specială și delimitarea acesteia din urmă, sunt relevante prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative: „Caracterul special al unei reglementări se determină în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie.“ ... 48. Complementar, este util a observa și prevederea cuprinsă în alin. (3) al aceluiași articol al Legii nr. 24/2000: „Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri.“ ... 49. În explicitarea raportului dintre norma generală și cea specială, doctrina și jurisprudența au afirmat, consecvent, că norma specială are prioritate de aplicare față de cea generală, chiar dacă aceasta din urmă ar fi posterioară normei speciale, cu excepția cazului în care norma generală a dispus în mod expres abrogarea sau modificarea celei speciale. Este așadar consacrată preeminența normei speciale, aceasta subzistând până când, în termeni clari și neechivoci, o lege nouă ar dispune abrogarea sau modificarea ei. ... 50. În ce privește situația particulară a dispozițiilor art. 207 din Legea nr. 95/2006 se observă că actualul lor conținut este rezultatul unor intervenții legislative succesive. Astfel, în forma inițială a legii nu exista nicio prevedere cu un obiect de reglementare asemănător celui în discuție, abia prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sanitar^1), introducându-se, după art. 196, un nou articol, 196^1, cu următorul conținut: „Asistenții medicali încadrați în unitățile sanitare publice în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate care au dobândit gradul de principal și ulterior au absolvit studii superioare în profilul acestora se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării.“ ^1) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 30 iunie 2012. ... 51. Prin Legea nr. 358/2013 pentru modificarea art. 196^1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății^2), art. 196^1 din Legea nr. 95/2006 a fost modificat, dobândind următorul conținut: ^2) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013. (1) Asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori moașă se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării. (2) Se consideră specializări de profil clinic potrivit prevederilor alin. (1) următoarele: asistent medical generalist, asistent medical obstetrică-ginecologie, asistent medical de pediatrie, asistent medical de ocrotire. (3) Asistenții medicali cu profil paraclinic, farmacie, medicină dentară, balneofizioterapie, încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au absolvit studii superioare în profilul acestora, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării. (4) Asistenții medicali încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au absolvit studii superioare în profilul acestora și, ulterior, obțin gradul de principal în profilul studiilor superioare absolvite, beneficiază de încadrarea în funcția de asistent medical principal corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradației avute la data promovării.“ ... 52. În anul 2015, Legea nr. 95/2006 a fost republicată, art. 196^1 devenind, după renumerotare, art. 207. ... 53. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2016^3), dispozițiile art. 207 din Legea nr. 95/2006 au fost din nou modificate, primind următorul conținut, aflat în vigoare și în prezent: ^3) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 2 septembrie 2016. (1) Asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori moașă, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, la gradul profesional imediat superior gradului de debutant cu menținerea gradației avute la data promovării. (2) Asistenții medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori de moașă, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării. (3) Se consideră specializări de profil clinic potrivit prevederilor alin. (1) și (2) următoarele: asistent medical generalist, asistent medical obstetrică-ginecologie, asistent medical de pediatrie, asistent medical de ocrotire. (4) Asistenții medicali cu profil paraclinic, precum și farmacie, medicină dentară, balneofizioterapie, nutriție și dietetică încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au absolvit studii superioare în aceeași specializare, se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, la gradul profesional imediat superior gradului de debutant, cu menținerea gradației avute la data promovării. (5) Asistenții medicali cu profil paraclinic, precum și, farmacie, medicină dentară, balneofizioterapie, nutriție și dietetică, încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au dobândit gradul de principal și ulterior au absolvit studii superioare în aceeași specializare se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal avut la data promovării. (6) Asistenții medicali încadrați în sistemul public în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate, care au absolvit studii superioare în profilul acestora și, ulterior, obțin gradul de principal în profilul studiilor superioare absolvite, beneficiază de încadrarea în funcția de asistent medical principal corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradației avute la data promovării. (7) În cazul asistenților medicali absolvenți de studii postliceale, care au dobândit gradul de principal în profilul specialității de bază și, ulterior, au absolvit un program de pregătire pentru obținerea specializării în unul din domeniile complementare acesteia, se încadrează în funcția corespunzătoare noii specializări cu păstrarea gradului de principal dacă noua specializare aparține profilului specialității de bază, precum și cu menținerea gradației deținute la acea dată. (8) Gradul de principal dobândit în altă specializare aparținând profilului specializării studiilor postliceale absolvite de asistenții medicali care nu dețin un alt titlu de calificare de studii superioare de asistent medical se păstrează și se salarizează conform legii. (9) Exercitarea efectivă a activităților de asistent medical generalist, de asistent medical ori de moașă cu normă întreagă sau echivalent de fracții de normă cu respectarea celorlalte condiții de exercitare prevăzute de lege constituie experiență profesională, după caz, în profesia de asistent medical generalist, de asistent medical, respectiv de moașă. ... 54. Examinarea comparativă, în succesiunea lor, a acestor prevederi legale trimite la concluzia că pentru categoriile de personal medical pe care le vizează intenția legiuitorului a fost, în mod consecvent, aceea de a le asigura, prin chiar voința legii și direct în temeiul acesteia, încadrarea în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite. ... 55. Rezultă așadar că în cazul asistenților medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, angajatorul avea obligația de a-i încadra în mod direct în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării, fără a mai fi necesară parcurgerea unor proceduri de concurs sau, după caz, de examen și fără a condiționa încadrarea de o analiză de oportunitate din partea conducătorului unității sanitare ori, după caz, a altor entități cu rol managerial sau, în genere, administrative ori de îndeplinirea altor condiții decât cele prevăzute de art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006. ... 56. Interpretarea literală a dispozițiilor art. 207 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 trimite la această concluzie, legiuitorul întrebuințând sintagma „se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite“, deci preferând o exprimare categorică și imperativă, care exclude alte condiționări decât cele privitoare la îndeplinirea cerințelor evocate în ipoteza legii: asistenții medicali vizați să fi absolvit studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată întro specializare de profil clinic; să fi dobândit gradul de principal; ulterior obținerii acestui grad, să fi absolvit studii superioare de asistent medical generalist ori de moașă. ... 57. În raport cu dispozițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006, îndeplinirea cumulativă a acestor trei cerințe era, prin ea însăși, suficientă pentru ca asistentul medical să dobândească nu o simplă vocație, ci însuși dreptul de a obține încadrarea sa în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, acesta fiind, cu suficientă evidență, scopul pe care legea l-a urmărit. ... 58. În ce privește incidența și eventualele implicații ale Hotărârii Guvernului nr. 286/2011^4) pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, este de observat că art. 41 din anexa la acest act normativ, evocat în cuprinsul întrebării adresate de către autorul sesizării, se constituie într-o reglementare cu caracter general (de drept comun), aplicabilă în sistemul bugetar, în vreme ce prevederile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 au, după cum s-a menționat deja mai sus, natura unor norme speciale și derogatorii. ^4) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 31 martie 2011. ... 59. Potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, dispozițiile regulamentului-cadru adoptat prin acest act normativ nu se aplică, între altele, instituțiilor și autorităților publice care, prin statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, au reglementat încadrarea și promovarea personalului contractual. ... 60. Rezultă așadar că, în măsura în care prin statute sau acte normative specifice unui anumit domeniu de activitate sunt reglementate, cu caracter special și derogatoriu, alte condiții pentru promovarea personalului contractual sau pentru trecerea acestuia într-o funcție superioară, acest regim juridic distinct are prioritate de aplicare, el impunându-se în raport cu prevederile cu caracter general cuprinse în regulamentul-cadru. ... 61. Dispozițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 au un asemenea caracter special, astfel că pentru categoriile de personal avute în vedere de autorul sesizării sunt aplicabile aceste dispoziții, iar nu cele ale Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011. Pe această linie de gândire, nu poate fi deci reținută incidența dispozițiilor art. 41 din regulamentul-cadru^5) în ansamblul lor, ele referindu-se la regimul juridic general (de drept comun) al promovării personalului contractual din sistemul bugetar plătit din fonduri publice, iar nu la situația juridică particulară, reglementată prin norme speciale și derogatorii, a personalului medical avut în vedere prin dispozițiile art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006. ^5) Art. 41 din regulamentul-cadru are următorul conținut: (1) Prin promovare se asigură evoluția în carieră a personalului contractual, prin trecerea într-un grad superior sau treaptă profesională superioară, întro funcție de conducere sau într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior. (2) Promovarea personalului contractual din sectorul bugetar în grade sau trepte profesionale se face, de regulă, pe un post vacant, iar, în situația în care nu există un asemenea post, se face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior. (3) Promovarea într-o funcție de conducere se face pe un post vacant cu respectarea prevederilor art. 1-40 referitoare la ocuparea unui post vacant prin concurs sau examen. (4) Promovarea într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior se face prin transformarea postului din statul de funcții în care aceasta este încadrat într-un post prevăzut cu studii superioare de scurtă sau de lungă durată, al cărui grad profesional este imediat superior celui de debutant, cu menținerea gradației avute la data promovării, ca urmare a obținerii unei diplome de nivel superior și a promovării examenului organizat în acest sens, cu respectarea prevederilor art. 41^1, 44 și 45. (5) Propunerea de promovare într-o funcție cu un nivel de studii superior, ca urmare a absolvirii de către salariat a unor forme de învățământ superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea sau considerată de autoritatea ori instituția publică ca fiind utilă pentru desfășurarea activității, justificată de necesitatea modificării fișei de post, se face de către șeful ierarhic superior la cererea salariatului, însoțită de copia legalizată a diplomei de licență, respectiv a diplomei de absolvire sau, după caz, de adeverința care să ateste absolvirea studiilor, eliberate de o instituție de învățământ superior acreditată, și este aprobată de către conducătorul autorității ori instituției publice. (6) Promovarea într-o funcție pentru care este prevăzut un nivel de studii superior se face numai în măsura în care conducătorul autorității sau instituției publice decide ca atribuțiile din fișa postului să fie modificate în mod corespunzător. (7) Promovarea personalului contractual din sectorul bugetar în grade sau trepte profesionale se face prin examen, în baza unui referat de evaluare întocmit de șeful ierarhic și aprobat de conducătorul autorității sau instituției publice. (8) Examenul de promovare în grade sau trepte profesionale se poate organiza trimestrial, semestrial sau anual, în funcție de decizia conducătorului autorității ori instituției publice. (9) Referatul de evaluare întocmit de șeful ierarhic cuprinde următoarele elemente: a) descrierea activității desfășurate de candidat; ... b) nivelul de însușire a legislației specifice activității desfășurate; ... c) aptitudinile pe care le-a dovedit candidatul în modul de îndeplinire a atribuțiilor; ... d) conduita candidatului în timpul serviciului; ... e) propunerea de promovare; ... f) bibliografia și, după caz, tematica examenului de promovare; ... g) propuneri privind componența comisiei de examinare și cea de soluționare a contestațiilor. ... (10) Referatul de evaluare se depune până în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru la compartimentul resurse umane sau la persoana desemnată în acest sens. ... 62. Cu adevărat relevantă în soluționarea sesizării de față este însă clarificarea relației dintre dispozițiile art. 202 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 și cele ale art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017^6). Potrivit art. 31 din această lege, referitor la încadrarea și promovarea unor categorii de persoane: (1) Pentru personalul contractual sau alte categorii de personal care nu beneficiază de statute speciale, ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen, pe baza regulamentului-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (2) Încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz. (3) În situația în care promovarea personalului contractual sau a altor categorii de personal bugetar în funcție, grad sau treaptă profesională nu este reglementată prin statute proprii, promovarea se face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcții. (4) În situația în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcții, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior. (5) Promovarea în funcții, în grade sau trepte profesionale imediat superioare se realizează pe baza criteriilor stabilite prin regulament-cadru, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, dacă nu este reglementată altfel prin statute sau alte acte normative specifice. (6) Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în funcție de performanțele profesionale individuale, apreciate cu calificativul «foarte bine», cel puțin de două ori în ultimii 3 ani de activitate, de către comisia desemnată prin dispoziție a ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, reprezentanții salariaților, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel. (7) Activitatea profesională se apreciază anual, ca urmare a evaluării performanțelor profesionale individuale, de către conducătorul instituției publice, la propunerea șefului ierarhic, prin acordarea calificativelor «foarte bine», «bine», «satisfăcător» sau «nesatisfăcător», dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel. (8) Ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcții, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget. ^6) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare. ... 63. Autorul sesizării a făcut în mod expres referire la dispozițiile alin. (8) al art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017, apreciind că este necesar a se lămuri dacă, în virtutea acestor dispoziții legale, încadrarea în funcțiile la care se referă art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 se află condiționată de încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în buget. ... 64. Sub acest aspect este util a observa că în cuprinsul alin. (8) al art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017 se face referire la faptul că ordonatorii de credite „pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcții, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget“. Or, sintagma „demararea procedurilor“ trimite la concluzia că prin aceste dispoziții legale sunt vizate situațiile în care declanșarea respectivelor proceduri implică o analiză de oportunitate din partea conducătorului unității sanitare ori, după caz, a altui organ stabilit de lege, urmată, în funcție de rezultatul ei, de adoptarea deciziei de a se declanșa respectivele proceduri^7). ^7) A se vedea, spre exemplu, prevederile art. 41 alin. (5) și (6) din Regulamentul-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011. ... 65. În cazul încadrării în funcție la care se referă art. 207 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 nu se pune problema „demarării“ unor proceduri pentru încadrarea asistenților medicali care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, întrucât, după cum s-a arătat deja mai sus, această încadrare are un caracter excepțional, ea intervenind ope legis, deci fără a fi supusă unei analize de oportunitate a conducătorului unității sau, după caz, a altei autorități ori altor condiții decât cele stabilite de legea specială. ... 66. Nu este lipsit de interes a observa și că din interpretarea prevederilor alin. (1) -(3) ale art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017 rezultă îndeajuns de limpede că legiuitorul a înțeles să afirme, pentru cazurile în care acestea există, preeminența în aplicare a statutelor sau a altor acte normative specifice diferitelor domenii de activitate. Aplicarea regulamentului-cadru, înțeles ca având valoarea unui corp de norme generale (de drept comun) în materie, urmează a fi făcută, potrivit alin. (1) al art. 31 din lege, „Pentru personalul contractual sau alte categorii de personal care nu beneficiază de statute speciale“, caz în care „ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen, pe baza regulamentului-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului“. Per a contrario, existența unor „statute speciale“ pentru anumite categorii de personal, privitoare la situații juridice determinate, are ca efect întâietatea de aplicare a acestora, iar nu a normelor comune în materie. ... 67. În ce privește dispozițiile art. 10 din anexa nr. II cap. II din Legea-cadru nr. 153/2017, acestea au următorul conținut: (1) În unitățile sanitare publice din sistemul sanitar promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se face potrivit metodologiei legale în vigoare, prin transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării. (2) Criteriile privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății, de comun acord cu organizațiile sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară. ... 68. Se poate constata că aceste dispoziții fac referire la metodologia legală în vigoare și la transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării, precum și la stabilirea prin ordin al ministrului sănătății a criteriilor privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale. Sunt avute, așadar, în vedere procedurile comune, cu caracter general, iar nu încadrările în funcții care intervin de drept, prin însăși voința legii și în considerarea îndeplinirii unor condiții speciale pe care legea le stabilește pentru aceste situații. ... ... ...