Decizia ÎCCJ nr. 70/2021 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.I. Asupra admisibilității 28. Analiza condițiilor de admisibilitate instituite în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă conduce spre concluzia că acestea sunt întrunite. ... 29. În doctrină, dar și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, condițiile de admisibilitate au fost identificate după cum urmează: a) existența unei cauze în curs de judecată în ultimă instanță; ... b) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... c) o chestiune de drept cu caracter de noutate; ... d) Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; ... e) ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată. ... ... 30. În examinarea primelor două condiții de admisibilitate se constată că instanța de trimitere (curtea de apel), învestită cu soluționarea unui apel împotriva unei sentințe date într-un conflict de asigurări sociale, va pronunța o decizie definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4, cu aplicarea art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă; prin urmare, aceste cerințe de admisibilitate sunt întrunite. ... 31. Condiția referitoare la noutatea chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită este și ea îndeplinită. ... 32. Dispozițiile care au generat litigiile supuse examinării instanțelor naționale au fost introduse în dreptul pozitiv prin art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (denumită în continuare Legea nr. 263/2010), iar stabilirea interpretării constituționale s-a realizat printr-o decizie a instanței de contencios constituțional, de dată relativ recentă, care poartă numărul 702, a fost pronunțată la 31 octombrie 2019 și a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 10 februarie 2020. ... 33. După cum în mod constant Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat în practica sa, relevantă în evaluarea cerinței noutății este dezvoltarea unei jurisprudențe în materie. ... 34. Din această perspectivă au fost emise adrese către toate curțile de apel, care au procedat la verificări ale jurisprudenței la nivelul instanțelor judecătorești situate în circumscripțiile lor teritoriale și au comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție că au identificat hotărâri judecătorești în materia care face obiectul sesizării de față; analiza acestora relevă că instanțele naționale abordează diferit momentul de la care trebuie să fie acordat indicele de corecție; în schimb, practica este unitară în ceea ce privește prescripția dreptului dezbătut. ... 35. Jurisprudența nu are un caracter consistent, iar consolidarea uneia dintre opinii poate determina apariția în viitor a practicii neunitare. ... 36. În ceea ce privește condiția de admisibilitate care impune ca, asupra chestiunii de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat, s-a luat act că, deși textul art. 519 din Codul de procedură civilă nu prevede în mod expres, spre deosebire de legislația procesual penală internă, modalitatea de statuare asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, cerința legală este îndeplinită, întrucât problema de drept semnalată nu a fost soluționată printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 37. Este întrunită și condiția de admisibilitate care impune ca soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, o astfel de legătură putând fi identificată în mod facil, de vreme ce consecințele pe care le implică rezolvarea sunt apte să influențeze dezlegarea pe fond a cauzei. ... 38. De aceea, cerințele de admisibilitate a mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenței neunitare, prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, sunt îndeplinite în ceea ce privește dezlegarea momentului de la care trebuie acordat indicele de corecție. ... 39. Ele nu sunt însă întrunite în ceea ce privește prescrierea dreptului dezbătut, așa încât un răspuns la această chestiune nu este util nici instanței de trimitere, nici celorlalte instanțe naționale. ... ... X.2. Asupra fondului 40. În dosarul aflat pe rolul instanței de trimitere, în cadrul căruia Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată, reclamanta a beneficiat de pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000, dar a îndeplinit condițiile pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. ... 41. Potrivit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă“, iar dispozițiile art. 94 alin. (1) și ale art. 95 alin. (1) din aceeași lege prevăd că determinarea cuantumului pensiei se realizează prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie, punctajul mediu anual realizat de asigurat determinându-se prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare. ... 42. Prevederile art. 170 alin. (1) ale Legii nr. 263/2010 au instituit un indice de corecție care urmează să fie aplicat la punctajul mediu anual pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a legii în discuție, stabilind și modalitatea în care acest indice se determină. ... 43. Chiar dacă expunerea de motive la Legea nr. 263/2010 nu reflectă motivele care au justificat această soluție legislativă, ele sunt clarificate în expunerea de motive la Legea nr. 3/2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, în care s-a reținut că: „Articolul 170 din Legea nr. 263/2010 cuprinde reglementări privind stabilirea unui indice de corecție pentru categoriile de pensionari ale căror drepturi au fost stabilite începând cu 1 ianuarie 2011. Indicele de corecție este determinat în raport cu anumiți indicatori ce urmează a fi comunicați de Institutul Național de Statistică. Conform legislației anterioare, punctajul mediu anual se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare; stagiul complet de cotizare conform legislației în vigoare în perioada 1 aprilie 2001-1 ianuarie 2011 era cuprins între 25-28 de ani pentru femei și între 30-32 de ani pentru bărbați. Conform legislației în vigoare, punctajul mediu anual se determină în mod similar, cu precizarea că stagiul complet de cotizare, conform legislației în vigoare, este cuprins între 28-35 de ani pentru femei și între 32-35 de ani pentru bărbați. Raportând numărul de puncte realizate de asigurat la un stagiu complet de cotizare mai mare rezultă un punctaj mediu anual mai mic și, pe cale de consecință, un cuantum al pensiei mai mic.“ ... 44. Așadar, instituirea, prin dispozițiile art. 170 din Legea nr. 263/2010, a indicelui de corecție reprezintă o măsură prin care legiuitorul a urmărit să compenseze consecințele negative asupra cuantumului pensiei pe care condițiile referitoare la stagiul complet de cotizare reglementate de Legea nr. 263/2010 le-au produs, în raport cu cele stabilite de Legea nr. 19/2000. ... 45. Intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 a avut loc la 1 ianuarie 2013, iar prin acte normative distincte s-au stabilit periodic diferite valori ale indicelui de corecție. ... 46. Pornind de la prezumția de constituționalitate a acestui text, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunțat Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017 și Decizia nr. 29 din 14 mai 2018, interpretându-l după cum urmează: ... 47. În paragrafele 62, 63 și 68 ale considerentelor Deciziei nr. 71 din 16 octombrie 2017 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Dacă se aplică, la momentul emiterii deciziei de pensie pentru limită de vârstă, indicele de corecție conform art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în contextul emiterii unei decizii de pensionare anticipată sub imperiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, decizie care nu a fost niciodată pusă în plată?“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut următoarele: „Din interpretarea sistematică și teleologică a textelor de lege menționate rezultă că data înscrierii inițiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situațiile prevăzute de lege și că la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare. Altfel spus, recalcularea cuantumului pensiei anticipate prin adiționarea altor stagii de cotizare realizate după pensionarea anticipată nu conduce la nașterea unui alt drept inițial la pensie, ci doar la recalcularea cuantumului acesteia, ca urmare a transformării pensiei dintr-o categorie în alta. [...] în situațiile în care dreptul inițial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție nu este aplicabil, fiind fără relevanță juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul inițial la pensie întrucât, potrivit textelor sus-menționate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor bănești.“ ... 48. Iar în paragraful 71 din Decizia nr. 29 din 14 mai 2018 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 5 iulie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că „nu se poate reține niciun argument pentru care Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, să nu se aplice în ceea ce privește modul de interpretare a art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci și pensiilor de invaliditate“. ... 49. Apreciind că efectul interpretării oferite de Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile evocate mai sus este acela că, în măsura în care au obținut o pensie de invaliditate în baza legislației anterioare Legii nr. 263/2010, nu mai pot beneficia de acordarea indicelui de corecție prevăzut de art. 170 alin. (1) din acest din urmă act normativ cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în condițiile Legii nr. 263/2010, mai multe persoane aflate într-o asemenea situație au invocat excepția de neconstituționalitate a art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010. ... 50. Prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, Curtea Constituțională, notând că aspectele criticate privesc sintagma „la înscrierea inițială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, a admis excepția de neconstituționalitate invocată și a constatat că sintagma „înscrierea inițială ta pensie“ din art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituțională, în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează în sensul că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010. ... 51. Această din urmă decizie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020. ... 52. Ca efect al publicării deciziei instanței de contencios constituțional, instanțele au aplicat indicele de corecție, însă au abordat diferit problematica datei de la care acesta urmează să fie acordat. ... 53. De aceea, chestiunea de drept supusă dezlegării impune stabilirea acestui moment, prin evaluarea efectelor deciziei Curții Constituționale și stabilirea întinderii lor în timp. ... 54. Prealabil, trebuie subliniat faptul că în fundamentarea interpretării oferite instanța constituțională a reținut că autorii excepției obținuseră o pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000, dar au îndeplinit condițiile pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, fiind supuși condițiilor de stagiu complet de cotizare prevăzute de această lege, și deci că nu au beneficiat de aplicarea indicelui de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, întrucât înscrierea lor inițială la pensie s-a făcut potrivit legislației anterioare, care nu reglementa un astfel de beneficiu. ... 55. Astfel, Curtea Constituțională a constatat că se creează o diferență de tratament juridic între persoanele care au obținut inițial o pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 în raport cu persoanele care au obținut același tip de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010, din perspectiva condițiilor de calcul al pensiei pentru limită de vârstă stabilită, care se acordă, în ambele situații, în condițiile Legii nr. 263/2010. Notând că, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional, evocând și reperele instituite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în problematica discriminării, Curtea Constituțională a analizat dacă a existat un scop legitim pentru instituirea unui tratament juridic distinct și dacă se poate constata un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. ... 56. Reiterând că reglementarea art. 170 din Legea nr. 263/2010 privitoare la aplicarea unui indice de corecție s-a realizat ca o măsură compensatorie pentru persoanele care se pensionează în temeiul acestei legi în raport cu cele care s-au pensionat în temeiul Legii nr. 19/2000, care au beneficiat de condiții mai favorabile, existând, prin urmare, o justificare obiectivă a faptului că acest indice de corecție nu se aplică și persoanelor aflate în ultima ipoteză, Curtea a observat că, în ceea ce privește situația persoanelor care au obținut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, dar au îndeplinit condițiile pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, rațiunile mai sus amintite nu își păstrează valabilitatea, întrucât, în primul rând, acordarea pensiei de invaliditate este justificată de apariția unor elemente obiective, aleatorii, care au produs efecte negative asupra capacității de muncă a persoanei în cauză și care nu sunt supuse voinței ori alegerii asiguratului, iar, în al doilea rând, la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, potrivit Legii nr. 263/2010, atât pentru persoanele care au obținut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, cât și pentru cele care au obținut același tip de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010, se va avea în vedere stagiul complet de cotizare prevăzut de această din urmă lege. Așa fiind, persoanele care au obținut pensie de invaliditate potrivit legislației anterioare nu beneficiază de niciun avantaj obținut în temeiul Legii nr. 19/2000, astfel încât a apreciat că excluderea acestora de la aplicarea indicelui de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu este justificată în mod obiectiv și rațional. ... 57. În considerarea argumentelor expuse, Curtea Constituțională a pronunțat o decizie interpretativă, prin care a constatat că, în ceea ce privește persoanele care au obținut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, interpretarea sintagmei „la înscrierea inițială la pensie“, cuprinsă în conținutul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în sensul că acestora nu li se acordă indicele de corecție prevăzut la alin. (1) al aceluiași articol de lege cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în condițiile de stagiu de cotizare și vârstă legală de pensionare prevăzute de Legea nr. 263/2010, creează un tratament juridic diferit, care nu este susținut de o justificare obiectivă și rezonabilă, fiind contrar prevederilor constituționale care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor. ... 58. Prin urmare, a apreciat că această sintagmă legală este constituțională doar în măsura în care se interpretează că pentru persoanele care au obținut pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 înscrierea inițială la pensie se referă la momentul când stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condițiile Legii nr. 263/2010, respectiv atunci când a fost acordată pensia pentru limită de vârstă. ... 59. Așadar, Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 a arătat înțelesul constituțional al sintagmei „la înscrierea inițială la pensie“, cuprinsă în conținutul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. ... 60. În consecință, textul urmează să fie aplicat de instanțele de judecată numai în acest sens, întrucât, potrivit art. 518 și art. 521 alin. (4) din Codul de procedură civilă, deciziile de unificare a jurisprudenței își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției interpretate. ... 61. Pentru identitate de rațiune, și în cazul în care, printr-o decizie interpretativă, Curtea Constituțională, fără a constata neconstituționalitatea unui text legal, îi stabilește sensul care corespunde Legii fundamentale, o decizie de unificare a practicii care a interpretat în sens opus același text (chiar dacă în considerarea altor argumente decât cele avute în vedere de instanța de contencios constituțional) nu mai poate produce niciun efect. ... 62. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituția României, de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. ... 63. Prin urmare, de la 10 februarie 2020, când Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96, instanțele de judecată urmau să aplice dispozițiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 numai în înțelesul lor constituțional. ... 64. Această dată marchează doar momentul de la care instanțele erau obligate să procedeze altfel. ... 65. Ea nu reprezintă însă reperul temporal în funcție de care, în cazuri similare celui aflat pe rolul instanței de trimitere, instanțele urmau să aplice indicele de corecție prevăzut de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, deoarece producerea efectelor deciziilor Curții Constituționale pentru viitor nu este legată, în mod automat, de data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... 66. Se cuvine subliniat că decizia de interpretare a unei norme legale face corp comun cu textul interpretat, în al cărui conținut este integrată. ... 67. De aceea, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită pune în realitate problema producerii în timp a efectelor Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 a Curții Constituționale, cu alte cuvinte, a câmpului ei de aplicare. ... 68. Este util de notat că instanța constituțională nu a indicat, în cuprinsul deciziei sale, modalitatea în care aceasta va fi aplicată. ... 69. În aceste condiții, instanțele învestite au stabilit întinderea efectelor deciziei interpretative, iar examenul jurisprudențial a evidențiat posibilitatea apariției unei practici neunitare consistente, Înaltei Curți de Casație și Justiție revenindu-i, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituția României, rolul de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii. ... 70. Pentru a nu aduce atingere principiului constituțional al neretroactivității, în ceea ce privește modalitatea în care se repercutează, în timp, efectele deciziilor Curții Constituționale, Legea fundamentală prevede că ele se produc numai ex nunc. ... 71. Dacă situațiile trecute (facta praeterita) scapă, ca regulă, de sub puterea efectelor unor asemenea decizii, situațiile viitoare (facta futura) în mod neîndoielnic se vor afla sub incidența lor. ... 72. Însă, dacă s-ar aplica numai raporturilor juridice care urmează a se naște, adică unora ipotetice, decizia pronunțată asupra unei excepții de neconstituționalitate ar fi doar un instrument abstract, pierzându-și caracterul esențialmente concret și util. ... 73. De aceea, și situațiile în curs de desfășurare (facta pendentia) cad sub influența efectelor unor astfel de decizii, întrucât în cazul celor din urmă dreptul nu a fost validat, în mod definitiv, până la momentul publicării deciziei Curții Constituționale. ... 74. De altfel, în afara dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituția României, instanțele care au apreciat că ziua de 10 februarie 2020, când Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96, constituia și momentul de la care urmau să aplice indicele de corecție nu au prezentat niciun alt argument pentru care, anterior publicării, au păstrat interpretarea neconstituțională a normei. ... ... ...