Decizia CCR nr. 683/2025Punctul 18

18. De asemenea, cu privire la mijloacele procedurale puse la îndemâna părților în cadrul ordonanței de plată, Curtea a stipulat că acestea diferă tocmai datorită caracterului special al procedurii, fără ca prin aceasta să se instituie vreo discriminare față de vreuna dintre părți, care să contravină art. 16 alin. (1) din Constituție. Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate nu instituie nici privilegii și nici discriminări contrare principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Soluția legislativă diferită în privința posibilității celor două părți ale litigiului de a exercita anumite căi de atac este determinată de poziția procesuală a acestora, de situația obiectiv diferită în care se află. Ordonanța de plată emisă de judecător satisface cererea creditorului, fiind și executorie, iar debitorul nemulțumit cu această soluție poate formula cerere în anulare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 86 din 2 martie 2004, precitată). În situația respingerii cererii de emitere a ordonanței de plată, creditorul are deschisă calea acțiunii în anulare în baza dispozițiilor art. 1.024 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în situația întrunirii condițiilor prevăzute de art. 1.021 alin. (1) și (2) și art. 1.022 alin. (2) din același cod. Pe de altă parte, în situația în care nu sunt întrunite condițiile de a accede la calea de atac, fondul pretențiilor nefiind cercetat, creditorul are posibilitatea de a introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun împotriva debitorului. De altfel, o soluție legislativă mai restrictivă în ceea ce privește accederea creditorului la calea de atac în cadrul procedurii somației/ordonanței de plată decât cea existentă în prezent în Codul de procedură civilă a fost reglementată anterior prin art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001, prin care se stabilea că „Ordonanța prin care judecătorul a respins cererea creditorului este irevocabilă. În acest caz, precum și în cazul în care prin ordonanță cererea sa a fost admisă în parte, creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun“, precum și prin art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007, conform căruia „În cazul în care instanța, examinând probele cauzei, pronunță o ordonanță de plată numai pentru o parte din creanța pretinsă, creditorul poate formula cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun pentru a obține obligarea debitorului la plata restului datoriei“. ...