Decizia CCR nr. 650/2025Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, întrucât nu precizează în concret în ce condiții se face aplicarea acestora (cine poate fi autorul plângerii împotriva deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor asupra căreia se pronunță instanța, astfel încât mai apoi să rețină cauza spre judecare). Or, este evident că doar autorul contestației în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (respectiv singura persoana interesată) poate formula plângere împotriva deciziei ca urmare a faptului că acest organism administrativ-jurisdicțional nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de neconformitate invocate în contestație, reținând doar unul, iar o astfel de cerere a altei persoane interveniente este lipsită de interes. Se arată că nu este realizată nicio distincție cu privire la obiectul plângerii cu care a fost învestită instanța de judecată, astfel că, prin aplicarea art. 34 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 101/2016, s-ar încălca grav regula instituită de art. 397 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în virtutea căruia instanța judecătorească este obligată să se pronunțe asupra tuturor cererilor deduse judecății, neputând acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut, dacă legea nu prevede altfel. În acest context, instanța judecătorească poate face astfel abuz de acest articol dându-i efectivitate în orice situație, cu încălcarea prevederilor art. 9 din Codul de procedură civilă. Prin aplicarea dispozițiilor criticate, petenta dintr-o cauză devine, în fapt, intimată și este nevoită să formuleze apărări peste cadrul procesual cu care a învestit instanța de judecată. Practic, din interpretarea articolului de lege în discuție rezultă că, indiferent de autorul plângerii și de obiectul acesteia, în cazul în care plângerea împotriva deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor este întemeiată, instanța de recurs este obligată la reținerea cauzei spre judecare pe fond, cu analizarea tuturor motivelor de contestație ce nu au făcut obiectul analizei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, aspect ce contravine principiului securității juridice, în componenta privind accesibilitatea și previzibilitatea legii și neretroactivitatea, fiind de natură să conducă și la încălcarea dreptului la apărare și la îngrădirea dreptului la un proces echitabil. ...