Decizia CCR nr. 676/2025Punctul 125

125. În lumina acestor statuări, Curtea constată că legiuitorul, deși a urmărit să renunțe la dreptul de opțiune reglementat prin Legea nr. 411/2004 și Legea nr. 204/2006, care permite oricărui participant/beneficiar să ceară plata unică și integrală a sumelor acumulate în activul său personal din fondurile de pensii, în realitate, prin legea criticată, acesta a introdus la art. 55 alin. (2) o excepție bazată pe un criteriu subiectiv care privește situația medicală a participanților suferind de afecțiuni oncologice, în funcție de care se recunoaște dreptul de opțiune (la cerere) pentru plata unică a 100% din valoarea activului personal doar persoanelor aflate în această situație medicală. Analizând excepția criticată, Curtea constată, totodată, că aceasta s-ar aplica diferențiat chiar pacienților oncologici, întrucât doar persoanele care suferă de o afecțiune oncologică la data deschiderii dreptului la pensia privată ar putea cere plata unică a 100% din activul personal, dar nu și cei care ar fi diagnosticați cu o boală oncologică ulterior începerii plății pensiei lunare. Totodată, Curtea reține că toate condițiile legale pentru dobândirea pensiei private - atât în ceea ce privește constituirea dreptului la pensie, cât și modalitatea concretă de plată a cuantumului pensiei private - reprezintă elemente pur obiective, bazate pe realități strict cuantificabile și certe, precum vârsta de pensionare și contribuția cu care persoanele au cotizat la fondurile de pensii private. Astfel, un participant are dreptul la o pensie privată de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public, iar suplimentar, potrivit legii criticate, obținerea unei pensii private este condiționată și de dobândirea calității de membru al unui fond de plată (art. 50 - Condiții pentru dobândirea pensiei private). Așadar, Curtea reține că, în materia condițiilor legale pe care trebuie să le îndeplinească un participant pentru deschiderea dreptului la pensia privată, nu pot fi reglementate criterii care privesc situația personală a unor participanți (criterii economice, sociale sau medicale), acestea nefiind obiective pentru a legifera o modalitate de plată preferențială/privilegiată sau diferențiată sub aspectul cuantumului pensiei private din Pilonul II și Pilonul III. În jurisprudența sa constantă, Curtea a constatat că orice diferențiere instituită de lege trebuie să fie bazată pe criterii obiective, raționale, rezonabile și proporționale și trebuie să existe o legătură logică și necesară între criteriul de diferențiere ales și scopul legitim urmărit de legiuitor. ...