Decizia ÎCCJ nr. 11/2021 (HP)Punctul IV

IV. Punctul de vedere al instanței care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită Instanța care a dispus sesizarea a arătat că formularea cuprinsă în dispozițiile art. 335 alin. (3) din Codul penal, respectiv „cu aceeași pedeapsă“, este susceptibilă de două interpretări. Într-o interpretare, se poate considera faptul că această formulare face trimitere la pedeapsa prevăzută în alineatul precedent al art. 335 din Codul penal. Un argument în sprijinul acestei interpretări se bazează pe interpretarea istorică a evoluției legislative a reglementării acestei infracțiuni. Astfel, conform art. 86 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002: „Cu pedeapsa prevăzută la alin. (2) se sancționează și persoana care încredințează cu știință un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (2) sau unei persoane care suferă de o boală psihică ori se află sub influența alcoolului sau a unor produse ori substanțe stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.“ Prin urmare, dispozițiile art. 335 alin. (3) din Codul penal constituind reglementarea corespondentă, în noul Cod penal, a acestei infracțiuni, interpretarea care se impune este aceea că pedeapsa aplicabilă este, ca și în precedenta formulare, cea prevăzută în alineatul precedent. Într-o altă interpretare, formularea cuprinsă în art. 335 alin. (3) din Codul penal, respectiv „cu aceeași pedeapsă“, face trimitere la pedeapsa prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal, art. 335 alin. (2) din Codul penal sau art. 336 din Codul penal, în funcție de elementul material alternativ al faptei comise. În sprijinul acestei interpretări se are în vedere faptul că, dacă legiuitorul ar fi optat pentru regimul sancționator aplicabil acestei infracțiuni în vechea reglementare, ar fi făcut trimitere în mod expres la dispozițiile alineatului precedent, astfel cum se prevedea în cuprinsul art. 86 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. Prin urmare, modificarea formulării uzitate de legiuitor impune ca interpretarea textului să fie supusă rigorilor istorico-teleologice. În sprijinul acestei interpretări s-a arătat că elementul material al acestei infracțiuni este reprezentat, în esență, de complicitatea la infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) și (2) sau art. 336 din Codul penal, firesc fiind - conform dispozițiilor art. 49 din Codul penal - ca pedeapsa aplicată complicelui să se regăsească între aceleași limite ca și cea aplicată autorului. ...