Decizia ÎCCJ nr. 60/2020 (HP)Punctul II

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 05.10.2020 · dosar 10.185/3/2019
Punctul II
II. Normele de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile 2. Codul civil din 2009, republicat, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Codul civil + Articolul 1.593 (1) Oricine plătește în locul debitorului poate fi subrogat în drepturile creditorului, fără a putea însă dobândi mai multe drepturi decât acesta. (2) Subrogația poate fi convențională sau legală. (3) Subrogația convențională poate fi consimțită de debitor sau de creditor. Ea trebuie să fie expresă și, pentru a fi opusă terților, trebuie constatată prin înscris. [...] + Articolul 1.596 În afară de alte cazuri prevăzute de lege, subrogația se produce de drept: a) în folosul creditorului, chiar chirografar, care plătește unui creditor care are un drept de preferință, potrivit legii; [...] ... + Articolul 1.597 (1) Subrogația își produce efectele din momentul plății pe care terțul o face în folosul creditorului. (2) Subrogația produce efecte împotriva debitorului principal și a celor care au garantat obligația. Aceștia pot opune noului creditor mijloacele de apărare pe care le aveau împotriva creditorului inițial. + Articolul 2.327 Cauzele de preferință sunt privilegiile, ipotecile și gajul. ... 3. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 85/2014 + Articolul 5 (1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile au următoarele semnificații: [...] 15. creanțe care beneficiază de o cauză de preferință sunt acele creanțe care sunt însoțite de un privilegiu și/sau de un drept de ipotecă și/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, și/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garant față de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferință. În cazul în care debitorul este terț garant, creditorul care beneficiază de o cauză de preferință va exercita drepturile corelative numai în ceea ce privește bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferință au înțelesul dat lor de Codul civil, dacă prin lege specială nu se prevede altfel. ... + Articolul 161 Creanțele se plătesc, în cazul falimentului, în următoarea ordine: [...] 5. creanțele bugetare. ... ... ...
Sursa oficială ↗