Decizia ÎCCJ nr. 60/2020 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea 36. Cu referire la prima întrebare, în opinia instanței de sesizare, dispozițiile art. 1.596 lit. a) din Codul civil se interpretează în sensul că în noțiunea de „creditor care are un drept de preferință“ nu poate fi inclus un creditor bugetar, ce nu beneficiază de o cauză de preferință în sensul dispozițiilor art. 2.327 din Codul civil, respectiv art. 5 alin. (1) pct. 15 din Legea nr. 85/2014. ... 37. Legea nr. 85/2014 definește la art. 5 alin. (1) pct. 15 noțiunea de „creanțe care beneficiază de o cauză de preferință“; în ultima teză a textului de lege se prevede în mod expres că aceste cauze de preferință au înțelesul dat lor de Codul civil, iar, potrivit art. 2.327 din Codul civil, cauzele de preferință sunt ipotecile, privilegiile și gajul. ... 38. Statul sau o altă autoritate administrativ-teritorială nu are un drept de preferință doar pentru că este titularul unei creanțe provenite dintr-un raport juridic de drept fiscal, cât timp nu beneficiază de o cauză de preferință; în acest sens trebuie avut în vedere că, potrivit art. 2.328 din Codul civil, preferința acordată statului sau unităților administrativ-teritoriale pentru creanțele lor se reglementează potrivit legii speciale. O asemenea preferință nu poate afecta drepturile dobândite anterior de către terți. ... 39. În acest sens, cu titlu exemplificativ, se reține că, potrivit art. 238 alin. (8) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, prin sechestrul înființat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobândește un drept de gaj care conferă acestuia în raport cu alți creditori aceleași drepturi ca și dreptul de gaj, în sensul prevederilor dreptului comun. ... 40. De asemenea, art. 242 alin. (6) și (7) din același act normativ prevede că sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile în temeiul alin. (5) constituie ipotecă legală, iar dreptul de ipotecă conferă creditorului fiscal în raport cu alți creditori aceleași drepturi ca și dreptul de ipotecă, în sensul prevederilor dreptului comun. ... 41. Prin urmare, cu excepția cazului în care creditorul fiscal nu beneficiază de un drept de preferință instituit potrivit legii, în cadrul procedurii insolvenței, o astfel de creanță derivată dintr-un raport de drept fiscal se înscrie în categoria creanțelor bugetare, și nu a creanțelor care beneficiază de o cauză de preferință. ... 42. La întocmirea tabelului de creanțe, potrivit art. 110 din Legea nr. 85/2014, la creanțele care beneficiază de o cauză de preferință se vor arăta titlul din care izvorăște dreptul de preferință și rangul acestora; or, în cazul unei creanțe bugetare, este evident că nu se poate stabili rangul acesteia cât timp nu există vreun titlu din care izvorăște dreptul de preferință, pentru a se putea verifica caracterul anterior sau ulterior al acestuia față de alte eventuale titluri care să confere altor creditori un drept de preferință. ... 43. De remarcat este faptul că, deși marea majoritate a dispozițiilor din Legea nr. 85/2014 face referire la existența unei cauze de preferință [precum art. 5 alin. (1) pct. 15, art. 110,art. 103], există și prevederi legale (art. 70) ce uzează de noțiunea de „drept de preferință“, având însă același sens ca și noțiunea de „cauză de preferință“. ... 44. Potrivit art. 70 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 85/2014, un creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței va preciza în cuprinsul cererii existența unui drept de preferință, constituit de către debitor sau instituit potrivit legii. ... 45. Prin urmare, pentru a putea fi considerată o creanță care are un drept de preferință în sensul dispozițiilor art. 1.596 lit. a) din Codul civil (cu care legea insolvenței se completează, potrivit art. 342 din Legea nr. 85/2014), orice creanță, indiferent de natura sa juridică, trebuie să beneficieze de un drept real accesoriu care să îi confere o astfel de preferință, fie constituit de către debitor, fie instituit potrivit legii. ... 46. Faptul că dispozițiile art. 161 din Legea nr. 85/2014 instituie o anumită ordine de prioritate la plată a creanțelor nu îi conferă automat creanței bugetare un drept de preferință; într-o astfel de interpretare s-ar ajunge la concluzia că și o creanță chirografară (precum cea prevăzută de art. 161 pct. 9 din Legea nr. 85/2014) ar avea un drept de preferință față de creanțele subordonate (cum sunt cele enumerate de art. 161 pct. 10 din actul normativ menționat). ... 47. Cu referire la cea de-a doua întrebare, în opinia instanței de sesizare, dispozițiile art. 1.593 alin. (1) și art. 1.597 din Codul civil se interpretează în sensul că efectul subrogației constă inclusiv în dobândirea de către un creditor privat a ordinii de prioritate la plată de care beneficiază creditorul bugetar potrivit dispozițiilor art. 161 pct. 5 din Legea nr. 85/2014. ... 48. Practic, chestiunea de drept care se impune a fi dezlegată privește efectele subrogației, mai precis dacă, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea acestei instituții juridice, un creditor privat (o persoană fizică sau juridică de drept privat) poate dobândi o creanță având aceeași natură juridică ca și cea deținută de creditorul în drepturile căruia se subrogă sau ar avea loc o schimbare a naturii juridice a creanței. ... 49. Într-o primă interpretare s-a apreciat că, în lipsa unei prevederi legale exprese (în Legea nr. 85/2014 sau în Legea nr. 207/2015), un creditor privat nu poate dobândi o creanță bugetară, raportul juridic de drept fiscal existând doar între stat (unități administrativ-teritoriale, structuri de specialitate din cadrul acestora) și debitor, interesul urmărit de creditorul bugetar autoritate publică nefiind unul privat, individual, ci unul în mod evident general. ... 50. În opinia instanței de sesizare, dispozițiile art. 1.593 alin. (1) și art. 1.597 din Codul civil prevăd că efectul subrogației constă în transmiterea creanței către subrogat astfel cum aceasta se afla în patrimoniul creditorului și, prin urmare, în lipsa unei dispoziții exprese, nu poate avea loc o schimbare a naturii juridice a creanței din una bugetară în una chirografară. Creanța rămâne aceeași, doar titularul acesteia se modifică. ... 51. Se mai remarcă faptul că în cuprinsul Legii nr. 207/2015 nu există nicio dispoziție care să prevadă în mod expres că s-ar produce o schimbare a naturii juridice a creanței în această ipoteză; în măsura în care o astfel de creanță ar fi fost însoțită de garanții sau alte accesorii, și acestea sunt dobândite de către subrogat. ... 52. În cuprinsul art. 3 din Legea nr. 207/2015, ce reglementează raportul Codului de procedură fiscală cu alte acte normative, s-a prevăzut că, unde acest cod nu dispune, se aplică prevederile Codului civil și ale Codului de procedură civilă, republicat, în măsura în care acestea pot fi aplicabile raporturilor dintre autorități publice și contribuabili/plătitori. ... 53. În consecință, nu există nicio dispoziție legală din care să rezulte că un creditor privat nu s-ar putea subroga în drepturile creditorului bugetar dobândind o creanță de aceeași natură juridică, deși este adevărat că, spre exemplu, un creditor privat nu poate uza de toate mijloacele procesuale puse la dispoziție statului (unităților administrativ-teritoriale, structurilor de specialitate din cadrul acestora), precum cea referitoare la executarea silită a creanței fiscale prin intermediul organelor fiscale, însă această împrejurare nu are semnificația schimbării naturii juridice a creanței în cazul în care operează subrogația. ... 54. În acest sens s-a reținut că natura juridică a creanței este determinată de raportul juridic existent între părțile sale; în cauza de față, natura juridică a creanței este una bugetară, întrucât derivă dintr-un raport juridic de drept fiscal și nu poate avea loc o schimbare a naturii juridice a creanței din una bugetară în una chirografară deoarece între creditorul inițial și debitor nu există un astfel de raport juridic de drept privat. De asemenea, între creditorul subrogat și debitor nu există un raport juridic din care să rezulte că s-ar fi născut o creanță chirografară. ... 55. În final, se impune a se menționa că în cuprinsul Legii nr. 85/2014 nu există nicio dispoziție legală care să deroge de la efectul general al subrogației, astfel cum acesta este prevăzut de art. 1.593 alin. (1) și art. 1.597 din Codul civil, după cum nu există vreo prevedere generală sau specială care să reglementeze expres o situație precum cea din cauză. ... 56. Constatând astfel că ambele chestiuni de drept invocate permit interpretări diferite, existând argumente sustenabile în sensul ambelor interpretări, s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... ...