Decizia ÎCCJ nr. 60/2020 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 57. A, în calitate de contestatoare, a apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, învederând că obiectul acesteia este reprezentat de o chestiune de drept ce îndeplinește condițiile enumerate la art. 519 din Codul de procedură civilă. Astfel, s-a susținut că problema de drept este una veritabilă, existând posibilitatea unor interpretări diferite ale prevederilor art. 1.596 lit. a) din Codul civil raportat la prevederile art. 161 pct. 5 din Legea nr. 85/2014. Având în vedere definiția subrogației legale, scopul acesteia, precum și faptul că legiuitorul nu face nicio distincție cu privire la natura creanței, stipulând expres faptul că subrogația se produce de drept în folosul creditorului care plătește unui creditor care are un drept de preferință potrivit legii, nu se poate susține că acest creditor nu preia dreptul de preferință, singura limitare fiind cea prevăzută de art. 1.593 alin. (1) din Codul civil. ... 58. F a considerat, de asemenea, că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, arătând, în esență, că, în lipsa unor dispoziții clare ale legii, instanțele de judecată au interpretat diferit situații precum cea din cauză, fiind înscriși în categoria creanțelor bugetare și/sau salariale persoane juridice de drept privat, creditori chirografari, care au plătit direct creditorului. S-a mai învederat că au fost pronunțate și soluții de respingere a operării subrogării, precum și soluții de admitere în parte; astfel, creditorul chirografar care a plătit o creanță bugetară/salarială nu se subrogă în toate drepturile creditorului plătit și doar își mărește creanța pe care o deține față de debitor la categoria creanțelor chirografare. ... ...