Decizia ÎCCJ nr. 43/2020 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea 38. Instanța de trimitere apreciază că sunt întrunite condițiile legale de admisibilitate a sesizării, întrucât problema de drept este nouă, nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici nu a fost dezlegată de instanța supremă printr-o hotărâre obligatorie, iar de lămurirea ei depinde soluționarea cauzei. ... 39. Contrar dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, completul care a formulat sesizarea nu procedează la analiza condițiilor de admisibilitate a sesizării și nu menționează motivele pentru care a ajuns la concluzia admisibilității, conform art. 520 din același cod. ... 40. Instanța de trimitere procedează la prezentarea practicii judiciare în materie, arătând că a identificat următoarele hotărâri care s-au pronunțat cu privire la chestiunea de drept în discuție, în sensul anulării dispoziției de imputare, considerându-se ca moment de producere a pagubei perioada în care fapta a fost săvârșită, respectiv perioada cât reclamantul (funcționar public) se afla în funcția de manager financiar, astfel încât, la data emiterii deciziei de imputare, termenul de prescripție era împlinit: – Decizia nr. 969 din 24 iunie 2019 a Curții de Apel Galați, prin care a fost menținută sentința instanței de fond (neatașată sesizării); ... – sentințele nr. 645 din 25.10.2019 și nr. 647 din 25.10.2019 ale Tribunalului Galați, rămase definitive prin nerecurare. ... ... 41. Instanța de trimitere menționează, de asemenea, Decizia nr. 19 din 3 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 24 octombrie 2019). ... 42. Completul care a formulat sesizarea apreciază că termenul de 3 ani în care se prescrie dreptul de a emite dispoziția de imputare se calculează de la data producerii pagubei, scopul fiind acela de a stabili o limită temporală maximă, în raport cu o dată fixă, fiind evident că producerea pagubei este un moment anterior constatării acesteia. ... 43. Se arată că producerea pagubei semnifică o acțiune sau inacțiune culpabilă a funcționarului public, de natură a cauza un prejudiciu instituției, iar o astfel de acțiune sau inacțiune era în măsură să se realizeze numai în perioada în care a participat efectiv și direct la proiect; în acea perioadă se poate presupune că prejudiciul a fost produs efectiv, iar nu ca rezultat al unui alt demers judiciar. ... 44. În sprijinul acestei opinii, completul care a formulat sesizarea trimite la prevederile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011), care reglementează obligația beneficiarilor de fonduri europene ca în activitatea lor să elaboreze și să aplice proceduri de management și control care să asigure corectitudinea utilizării acestor fonduri, precum și la considerentele Deciziei nr. 19 din 3 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, conform cărora paguba constatată, preexistentă notei de constatare întocmite de organul cu atribuții de control în gestionarea fondurilor europene, trebuia să fie cunoscută independent de constatările organului de control, paguba fiind rezultatul exclusiv al culpei privind modalitatea de gestionare a resurselor financiare ale entității controlate, care, potrivit legii, trebuia să aplice proceduri de management și control care să asigure corectitudinea utilizării fondurilor europene. ... ...