Decizia ÎCCJ nr. 7/2020 (HP)Punctul V

V. Punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele din circumscripțiile acestora cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală, cu referire la art. 473 alin. (5) din același cod, au fost consultate instanțele de judecată asupra chestiunii de drept a cărei dezlegare s-a solicitat. Într-o opinie majoritară, exprimată de Secția I penală a Tribunalului București și de judecătoriile din circumscripția acestuia, precum și de Tribunalul Călărași, Judecătoria Oltenița, Judecătoria Lehliu-Gară, Tribunalul Giurgiu, Judecătoria Giurgiu și Judecătoria Bolintin-Vale, s-a susținut că, în cazul în care descrierea faptei în actul de sesizare a instanței permite, fără a se face cercetare judecătorească, stabilirea unei încadrări juridice a faptei într-o infracțiune de competența organelor de urmărire penală superioare, atunci soluția care se impune este trimiterea cauzei la judecătorul de cameră preliminară de la instanța competentă material, care are posibilitatea legală, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, de a proceda la verificarea competenței materiale și a legalității actelor de urmărire penală. În cazul în care descrierea faptei în actul de sesizare a instanței nu permite, fără a se face cercetare judecătorească, stabilirea unei încadrări juridice a faptei într-o infracțiune de competența organelor de urmărire penală superioare, atunci soluția ce se impune este trimiterea cauzei la instanța competentă material, conform noii încadrări juridice date faptei după cercetarea judecătorească, pentru a pronunța o primă soluție acțiunii penale, astfel încât inculpatul să nu fie lipsit de un grad de jurisdicție. Punctul de vedere majoritar al judecătorilor din cadrul Tribunalului Ilfov, Judecătoria Buftea, Judecătoria Cornetu, Tribunalul Bacău, Judecătoria Constanța, Curtea de Apel Iași, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Răducăneni, Curtea de Apel Târgu Mureș și Curtea de Apel Oradea a fost în sensul că, în situația evocată, cercetarea cauzei se reia din faza camerei preliminare de judecătorul de cameră preliminară competent conform noii încadrări juridice date faptei. Într-o opinie minoritară, exprimată de Tribunalul Ilfov, Judecătoria Vaslui, Tribunalul Vaslui și Judecătoria Huși, s-a apreciat că cercetarea cauzei trebuie reluată din faza de urmărire penală de către organele de urmărire penală competente conform noii încadrări juridice date faptei. Într-o opinie majoritară, exprimată de Curtea de Apel Bacău, Judecătoria Onești, Judecătoria Roman, Judecătoria Tulcea, Tribunalul Prahova, Tribunalul Vaslui și Judecătoria Huși, s-a apreciat că, în cazul în care urmărirea penală a fost efectuată de un organ de urmărire penală necompetent după materie sau după calitatea persoanei, sancțiunea care intervine este nulitatea absolută, ceea ce înseamnă că instanța se desesizează și trimite cauza la parchetul competent pentru efectuarea urmăririi penale. În cadrul Judecătoriei Zărnești a fost conturat un punct de vedere nuanțat, corespunzător momentului procesual în care intervine schimbarea de încadrare juridică, considerându-se că, în cazul în care nulitatea derivată din necompetența organului de urmărire penală este invocată în procedura camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară, fără a putea proceda la schimbarea de încadrare juridică, va dispune declinarea cauzei în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă material, iar pentru situația în care aceeași cauză de nulitate se invocă în faza de judecată, instanța dispune schimbarea de încadrare juridică dată faptei și declinarea competenței în favoarea instanței competente conform noii încadrări juridice. Într-o opinie majoritară, exprimată de Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel București, s-a apreciat că cercetarea cauzei se reia din faza de judecată de către instanța competentă conform noii încadrări juridice date faptei. ...